Analiză

Mobila romaneasca cucereste Occidentul, dar nu are succes acasa

11.03.2003, 00:00 130

Mandria economiei socialiste, una dintre cele mai dezvoltate industrii inainte de 1989, incearca sa redevina la cifrele atinse in urma cu mai mult de un deceniu. Dupa un an 2001, in care productia si exportul de mobilier au depasit pentru prima data cifrele atinse in perioada comunista, anul 2002 a venit ca o confirmare a evolutiei crescatoare a industriei.
Astfel, daca productia de mobilier a fost anul trecut mai mare cu 10,7%, peste cresterea sectorului industrial, exportul de mobila a avut o evolutie mult mai buna, ajungand la 614,4 milioane de dolari, cu aproape 23% mai mult decat in 2001. Totusi, aprecierea euro in raport cu dolarul a favorizat exportatorii autohtoni.

Traditia, depasita de noutate
Pe de alta parte, importurile de mobilier au inregistrat o crestere inca si mai mare, de 23,6%, ajungand la 98,9 milioane de dolari. "Mobila din import a ajuns sa acopere aproximativ 40% din piata interna de mobila a Romaniei", spune Aurel Rizea, presedinte executiv al Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR). El adauga ca majorarea importurilor are efecte directe asupra producatorilor autohtoni, care se confrunta astfel cu o concurenta puternica.
"Producatorii de mobila romani sunt concurati pe piata interna in special in zona preturilor scazute, a materialelor sintetice si a designului modern. In prezent se importa mobilier din Polonia, Italia, Franta si chiar din Anglia", precizeaza Rizea. Reprezentantul APMR considera ca aceasta situatie afecteaza mai ales intreprinderile mici si mijlocii, recent infiintate, fara experienta in exportul de mobila si care, in primii ani de activitate, produc numai pentru piata interna.
Pe de alta parte, Dan Viorel Sucu, presedintele grupului de firme Mobexpert, unul dintre cei mai mari producatori de mobilier autohtoni, nu este ingrijorat de aceasta situatie. "Cred ca majorarea cu 23% a exporturilor, de la 500 de milioane de dolari la 614,4 mil. $ este mult mai semnificativa decat cresterea cu 23% a importurilor de la 80 la aproape 100 milioane de dolari", spune Sucu.
El adauga ca este explicabil faptul ca producatorii romani nu prea produc mobila economica, care este in principal importata. "Pentru a fabrica un model, trebuie sa ai piata, insa companiile romanesti nu au resurse financiare pentru a cuceri pietele externe", afirma Sucu. In plus, pentru a produce acest tip de mobilier ar fi necesare investitii in tehnologie, avand in vedere ca cea mai mare parte a fabricilor autohtone produc prin traditie mobilier solid, din lemn masiv si nu au reusit sa se adapteze suficient de repede.
In Polonia, de exemplu, au patruns foarte tare si devreme producatorii din vest, care au investit masiv in industria mobilei, iar Polonia a devenit un important exportator de mobila, inclusiv in Romania. Alte tari, ca Cehia, Ungaria, care inainte de 1989 aproape ca nu contau pe piata mondiala, au venit puternic din urma, tot ajutate de investitiile straine, ajungand chiar sa ne depaseasca, explica Andrei Menhardt, director general al companiei Silvarom si presedinte al APMR.

Intre euro si piata rusa
Care sunt insa estimarile pentru acest an? Problemele economice din Uniunea Europeana, cea mai importanta destinatie a exporturilor romanesti de mobilier, ar putea avea un impact si asupra producatorilor de profil.
Cresterea exploziva de anul trecut a exportului se datoreaza, pe langa majorarii productiei fizice, si cresterii cursului euro fata de dolar, recunoaste Rizea. Pe de alta parte, pentru a contrabalansa un eventual declin al spietei occidentale, APMR si-a intors ochii catre piata estica.
Timp de multi ani, tarile fostului bloc comunist (CAER) au fost una dintre principalele piete de desfacere ale produselor de mobilier romanesc, astfel ca, in 1989, aproape un sfert din productia de mobila mergea catre est. In 2001, doar 6,5% din mobilierul romanesc, in valoare de circa 35 mil. $, a fost vandut in est. APMR si-a propus triplarea exporturilor pe pietele CSI pana in 2010, fata de valoarea din 2001.
Potrivit unei prognoze a Asociatiei, in 2010 volumul productiei va depasi 1,1 miliarde de dolari, cu 400 mil. $ mai mult decat anul trecut. Exportul isi va mentine ponderea de aproximativ 80% din totalul productiei, dar se vor dubla vanzarile pe piata interna.
Si producatorii apreciaza ca industria mobilei din Romania va cunoaste o crestere in perioada urmatoare, cel putin pana in 2010. Tendinta va fi spre realizarea  de produse utilizand materiale moderne ca PAL caserat, MDF (material fibrolemnos de densitate mare - n.r.), spune Violeta Anton, director economic al companiei Alprom Pitesti. Adica exact produsele care sunt importate in prezent in mare parte.
Viorel Catarama, presedintele si directorul general al Elvila, spune ca piata este "foarte grea", pe fondul declinului economiei europene (care absoarbe circa trei sferturi din productia autohtona), dar si datorita cresterii mici a pietei locale. Totusi, pentru acest an, Elvila estimeaza rezultate financiare in crestere.

Cum au mers marii producatori
Mobexpert estima pentru anul trecut o crestere cu 10% a cifrei de afaceri totale a grupului, de la 100 de milioane de euro in 2001. Datele financiare aferente anului 2002 nu au fost inca facute publice.
Compania Elvila, principalul concurent al Mobexpert, a anuntat ca a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 1.115 miliarde lei (33,7 milioane de dolari), mai mare cu aproape cinci procente fata de valoarea inregistrata in 2001. Profitul companiei s-a ridicat in 2002 la 70 de miliarde de lei, adica 2,1 mil. $, in crestere cu 16% fata de valoarea din anul precedent.
Un alt important producator de mobila, Alprom din Pitesti, a inregistrat in 2002 o cifra de afaceri de 19,5 milioane de dolari, cu sase procente mai mult decat in anul anterior. Pe de alta parte, Mobex din Targu Mures estima la sfarsitul anului ca cifra de afaceri din 2002 va fi de 12,12 milioane de dolari, in scadere cu sase procente fata de 2001, datorita micsorarii din semestrul al doilea a comenzilor pe piata vestica, ca efect al crizei economice din UE.
Firma Silvarom din Bucuresti preconiza venituri de 17 milioane euro, in crestere in termeni reali cu 12% fata de rezultatul din 2001.
Pentru anul 2003, Alprom si Elvila estimeaza cresteri de 10-15% a rezultatelor financiare, in timp ce Mobex se asteapta tot la scadere.

Semne bune anul are
Exporturile si productia de mobila isi vor continua trendul ascendent si in urmatorii ani, iar piata autohtona va cunoaste un ritm de crestere similar cu cresterea economica. In schimb, numarul producatorilor va fi mai mic, chiar daca numarul fabricilor va creste, considera reprezentantii APMR.
Totusi, Rizea este de parere ca in acest an cresterea exporturilor nu va mai fi atat de ridicata, fiindca euro nu se va mai aprecia la fel de mult.
Un sector bazat aproape in intregime pe exporturi, productia de mobila depinde in mare masura de evolutia pietelor occidentale. Avand in vedere ca piata romaneasca este de doua ori mai mica din punct de vedere valoric decat productia exportata, singura sansa a producatorilor romani ramane consolidarea pozitiei pe pietele occidentale.
Analistii considera ca principalul obiectiv este mentinerea competitivitatii in tarile Uniunii Europene a mobilei fabricate in Romania. Dar oamenii din industrie spun ca vor fi necesare mai multe investitii si ca cei care nu au suficiente resurse financiare vor pierde. "Investitiile vor creste in directiile ce permit obtinerea de avantaj competitiv si de crestere a eficientei economice si dse vor orienta spre cel mai important factor: resursa umana", este de parere Violeta Anton de la Alprom Pitesti.
In Romania, exista peste 2.900 de fabrici de mobila, care angajeaza aproape 100.000 de oameni, de doua ori mai putin decat in 1989. Intre 1989 si 2001, investitiile si concedierile din industrie au dus la dublarea productivitatii, iar aceasta tendinta va continua.

Cum a crescut peste noapte tecul in Carpati
Adaptarea companiilor romanesti producatoare de mobila la cerintele pietei externe nu cunoaste limite: spre exemplu, daca piata franceza cere acum mobila exotica, patinata, care sa para ca e facuta in Indonezia, i se va da.
Mobilierul exotic - fotoliile din lemn de tec, dulapurile chinezesti sau mesele joase din Indonezia - sunt din ce in ce mai vandute la pe piata franceza. Cererea tot mai mare a facut ca acest tip de mobila sa-si extinda vanzarile din cele cateva magazine din centru in supermarketuri. Atuul acestui mobilier: pretul accesibil si aspectul rafinat.
Dar pe masura ce a crescut gustul pentru mobila patinata, de consignatie, al francezilor , au crescut si problemele de aprovizionare din tarile asiatice, unde acum se pune problema exploatarii excesive a lemnului de tec.
In acest conditii, pe piata au intrat noi producatori: mici fabrici  din Romania (dar si din alte tari din Europa Centrala si de Est), care ofera dulapuri "chinezesti" facute din lemn de pin, a relatat postul de televiziune francez M6 in cadrul ultimei editii a emisiunii Capital. 
La ora actuala se estimeaza ca circa 5-10% din toata mobila de acest tip vanduta in Franta provine din Europa de Est.  
Un fotoliu facut in Romania, care seamana foarte mult cu unul produs in Asia, costa 199 euro in supermarketurile franceze, fata de 196 euro cel importat din Indonezia.
"Antichizarea" mobilelor din lemn de pin se face manual: dulapul este lovit mai cu o piatra sau alt corp contondent ca sa para ca este vorba de o mobila veche, care a suferit lovituri in decursul timpului, apoi cu un ciocan cu cuie, ale carui urme sa dea senzatia ca este mancat de carii.    
Lemnul de tec este foarte apreciat pentru durabilitatea sa, fiind folosit in Asia atat in interiorul cat si in exteriorul locuintelor. Datorita uleiurilor si cauciucului pe care le contine in mod natural, lemnul de tec are o rezistenta mult mai buna fata de alte tipuri de lemn. Din acest motiv este alegerea cea mai buna pentru constructii navale si chiar pentru punti de portavioane. Si asta mai ales pentru ca putrezeste si crapa foarte greu. (Sorin Paslaru)
bogdan.neagu@zf.ro / sorin.pislaru@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO