Acestea au fost câteva dintre ideile enunţate la şedinţa ZFExpert de ieri la care au participat Levente Vass, consilierpersonal al ministrului sănătăţii, Nicolae Lucian Duţă,preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS),Marius Savu, directorul Administraţiei Spitalelor şi ServiciilorMedicale (ASSM) din cadrul Primăriei Capitalei, Ilan Gonen, expertîn servicii medicale, şi Wargha Enayati, directorul general alCentrului Medical Unirea.
În sănătate se învârt anual aproape 5 miliarde de euro, câte suntfondurile cumulate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şiale Ministerului Sănătăţii, nivel dublu comparativ cu 2005, însă înpofida creşterii acestor bani, rezultatele nu se văd în calitateaactului medical.
"Majorarea de fonduri a mers în două direcţii: în salariile dinsistemul de sănătate care au crescut şi în consumul nejustificat demedicamente care a crescut şi el", a spus Nicolae Lucian Duţă,preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Pe dealtă parte, el a mai spus că eliminarea barierelor la consumul demedicamente, adică plafoanele de la farmacii, a deschis o portiţăpentru risipă în sistem în condiţiile unei lipse de reacţiegenerale din partea autorităţilor.
Un sistem în care directorii taie şispânzură
"În trecut Ministerul Sănătăţii a făcut politici de sănătate carenu au putut fi susţinute de CNAS, ceea ce a condus la debusolareasistemului. În prezent încercăm să separăm greşelile din trecut.CNAS ar trebui să contracteze numărul real de servicii necesar", amai spus Duţă.
El a vorbit şi despre obligativitatea instituţiei pe care oreprezintă de a finanţa toate spitalele din România, chiar dacăacestea nu îndeplinesc condiţii de calitate.
În acest fel s-au menţinut funcţionale unităţi care demult ar fitrebuit să fie închise. "Casa nu ar trebui să mai aibă obligaţia dea încheia contracte cu unităţi care nu îndeplinesc standarde decalitate, aşa cum se întâmplă în prezent", a spus Duţă.
Tot legat de cheltuirea banilor în sistemul de stat, toţi ceiprezenţi au fost de acord că nu a existat un control real alfondurilor existente.
"Legea este în aşa fel făcută încât banii pe care spitalul îi ia dela CNAS să fie cheltuiţi cum vrea. Casa cumpără servicii însă dupăce plătim, managerul îmi spune «la revedere, drum bun, tu nu măpoţi controla». Singurii care controlează sunt direcţiile sanitare.Sunt manageri cărora li se pare că sunt pe moşia lor când conducaceste spitale", spune Duţă
Şi Marius Savu, directorul Administraţiei Spitalelor şi ServiciilorMedicale (ASSM) din cadrul Primăriei Capitalei, a fost de acord cugradul foarte mare de independenţă a managerilor de la stat.Consiliile locale au preluat de la 1 iulie în administrare mareparte din spitalele româneşti, la finalizarea procesului dedescentralizare. 
"Managerul are un grad foarte mare de autonomie pe care şi-l asumătimp de trei ani. Poţi să controlezi ce face cu banii, dar nu poţisă intervii în activitatea de zi cu zi a unităţii. Problema care sepune în cazul spitalelor luate de municipalitate nu e cea desubfinanţare, ci accesul foarte mare al pacienţilor în spital. Nelovim de un grad de ocupare care se duce înspre 90%, care estepeste limitele normale. Ar trebui gândit în ansamblu modul definanţare şi accesul", este de părere Savu.
Un sistem în care nu s-a schimbat nimic
În legătură cu evoluţia sistemului sanitar din România, Ilan Gonen,care a construit primul spital privat local, Euroclinic, a afirmatcă nu i se pare nimic schimbat comparativ cu începutul anilor'90.
"Am sentimentul că nu s-a schimbat nimic. Acuzăm, dar nu avem oviziune. Mi se pare că ne găsim în anii 1885-1886. Sistemul estepolitic. Trebuie depolitizat, trebuie să existe o continuitate. Cese va întâmpla peste 20 de ani pentru că populaţia României devinetot mai bătrână. În 1993, când se puteau educa medicii să nu existeabuzuri, nu s-a făcut nimic. S-a ratat această şansă", a spusGonen.
Wargha Enayati, directorul general al reţelei de clinici privateCentrul Medical Unirea (CMU), condamnă atitudinea managerilor de lastat, pasivi atunci când le pleacă oamenii, în condiţiile uneilipse acute de personal în sistem.
"Deschidem un spital de pediatrie pentru care recrutăm medici de lastat şi am văzut cu ce indiferenţă îi lasă se plece. Ar putea săfie măcar supăraţi pe mine că le iau oamenii", a spusEnayati.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
