Primele trei luni din acest an au început bine în sectorul auto, pe plus, potrivit lui Adrian Sandu, secretar general al Acarom.
"Am început primele trei luni bine în 2023, avem datele de producţie şi pe martie, suntem pe plus. România a înregistrat anul trecut un record de producţie în sectorul auto, peste 507.000 unităţi fabricate în ţara noastră, prima dată în istorie când am depăşit acest prag de 500.000 de unităţi în istorie dar încă nu am scăpat de crizele multiple care ne-au lovit", a declarat el în cadrul conferinţei ZF Logistică, Transporturi şi Automotive. Ca cifră de afaceri în acest sector el spune că speră ca după publicarea bilanţurilor firmelor să vedem că ne-am întors la nivelul lui 2019 ca cifră de afaceri în sectorul autor, "la 31 miliarde euro cifră de afaceri totală în industria auto, la 12% din PIB iar ca export rămânem la 29% din totalul exporturilor României. Suntem numărul 1 ca exporturi, sperăm să nu mai apară altă criză şi să continuăm acest trend de creştere al producţiei"
El a mai precizat că una din crize a fost generată de problemele legate de logistică. "Am avut o criză a componentelor electronice, care încă vedem că nu a dispărut, sunt uzine au fost impactate de lipsa acestor componente la volumele pe care ni le dorim. Producătorii de semiconductori şI componente electronice nu pot face faţă cererii din ce în ce mai mari din industria auto. După 2020-2021, anii de pandemie, 2022 a venit cu o revenire a cererii de vehicule noi, producţia şi-a reaprins motoarele, astfel încât am avut nivele ridicate de cerere dar o producţie insuficientă tocmai din cauza lipsei componentelor electronice. Peste acestea s-a adăugat războiul din Ucraina, care a tăiat lanţul de aprovizionare cu materiale şi componente fabricate în zonele respective, fortând industria auto să meargă către alte zone".
Toate aceste crize cumulate au dus la scădere a producţiei de vehicule în Europa. "Dacă ne referim la nivelul Europei din 2017- 2018 până în prezent Europa a pierdut circa 4,5 milioane de unităţi neproduse, care nu s-au mai produs în Europa, deci scădem ca şi competitivitate şi nu din cauza acestor crize dar mai este un aspect pe care politicienii de la nivelul Europei trebuie să îl ia în seamă".
Ce a mai spus la conferinţă:
Impunând din ce în ce mai multe reglementări unui sector gradul de competitivitate al acelui sector vă scădea cu impact major în societate, costuri sociale, şomaj, lipsa de dezvoltare şi tot aşa. Şi de aici şi Euro 7- un alt standard care vine peste industria auto, un standard care deşi Comisia şi UE au decis ca în 2035 să mergem către vehicule cu emisii 0 vine suplimentar să pună o presiune pe constructorii auto şI să devieze investiţiile pe care un constructor decide să le facă către o ţintă proviziorie, o ţintă care va avea efecte 2-3 ani după care automat vehiculele respective nu îşi vor mai avea rostul
Tot acest meci între Comisia Europeană şi Germania cu privire la normele de CO 2 şi ţintele CO 2 pentru 2035, includerea sau neincluderea combustibililor sintetici în viitoarea ţintă au indus o stare de aşteptare în rândul constructorilor fiindcă automat trebuie să decizi ce faci în viitor: Euro 7, ce faci, te apuci să gândeşti alte motoare care să îţi permită să atingi ţintele în standardul Euro 7 sau investeşti pentru electric şi utilizarea combustibililor sintetici şi de aici planurile de investiţii au mai stagnat, dar ne bucurăm că în România avem doi constructori care produc vehicule cerute pe pieţele de export şi vedem o creştere a producţie, ceea ce ne bucură.
