Autostrada Sibiu-Piteşti are loc în planurile lui Rus abia după 2020

7 oct 2014 Autor: Ioan Dornescu

Construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti a fost solicitată insistent de participanţii la prima dezbatere publică a Master Planului, document unde traseul figurează ca drum expres, iar ministrul Transporturilor, Ioan Rus,a precizat că după 2020 este posibilă modernizarea şoselei la profil de autostradă.

Construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti a fost solicitată insistent de participanţii la prima dezbatere publică a Master Planului, document unde traseul figurează ca drum expres, iar ministrul Transporturilor, Ioan Rus,a precizat că după 2020 este posibilă modernizarea şoselei la profil de autostradă.

"Drumul expres nu înlocuieşte ideea de autostradă, ci este o fază intermediară de la nimic la autostradă, prin nimic înţelegând drumurile actuale pe care le avem. Această evoluţie, de la inexistenţa la existenţa autostrăzii parcurge o fază intermediară, a parcurs în toată Europa şi în toată lumea. Sigur, unii care au avut bani şi posibilităţi au făcut direct autostrăzi", a spus Rus.

În actuala variantă a Master Planului, secţiunea Sibiu - Piteşti, de 115 km, una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, promisă de autorităţi, figurează ca viitor drum expres.

"Ceea ce se ia în calcul atunci când te califici, că eşti drum transregional, expres sau autostradă, se află într-o plajă de coeficienţi. Unii se califică sau se apropie de aceşti coeficienţi, alţii sunt la limita inferioară, alţii la limita superioară. De exemplu, Comarnic - Braşov se califică la autostradă. Pe Sibiu - Piteşti se găseşte cel mai mare exportator român (Automobile Dacia, n.r.)", a afirmat ministrul.

Oficialul a precizat că subiectul acestei autostrăzi va fi rediscutat cu reprezentanţii AECOM, consultantul statului în realizarea Master Planului, şi că în momentul în care documentul va deveni unul operaţional vor putea fi realizate "unele retuşuri".

"Sunt de acord că pe Piteşti - Sibiu, la analiza întregii situaţii prezentate de colegii de la Piteşti, putem face exproprierea la nivel de 70 de metri, la regim de autostradă, proiectarea pe ceea ce înseamnă elementele care nu se mai modifică să se facă pe autostradă şi diferenţa pe drum expres", a spus ministrul.

El a arătat că, în condiţiile în care construcţia unui drum expres ar fi cu 25-30% mai ieftină, diferenţa fondurilor va putea fi alocată pentru alte proiecte, iar într-o a doua etapă, după 2020, drumul expres Sibiu - Piteşti ar putea fi transformat în autostradă.

În forma actuală a Master Planului, drumul expres Sibiu - Piteşti are un cost estimat de 1,97 miliarde euro.

Unii participanţi la dezbatere s-au arătat circumspecţi cu privire la transformarea drumurilor expres în autostrăzi, cu argumentul că sunt construcţii diferite, cât şi cu privire la economiile realizate prin alegerea acestora în dauna autostrăzilor.

Potrivit informaţiilor Ministerului Transporturilor, drumurile expres vor avea minim două benzi pe sens, la fel ca autostrăzile, însă banda de urgenţă şi parapeţii laterali sunt opţionali. Viteza maximă admisă pentru automobile va fi de 120 km/ oră, faţă de 130 km/ oră în cazul autostrăzilor, în cazul camioanelor valorile fiind egale, respectiv 100 km/ h.

România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, potrivit datelor din Master Planul de Transport.

Proiectele de autostrăzi incluse sunt Sibiu - Braşov (103 km), Ploieşti - Comarnic (49 km), Craiova - Piteşti (115 km), Comarnic - Braşov (54 km), Braşov - Bacău (158 km) şi Gilău - Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fără TVA.

Fondurile necesare pentru construcţia a aproximativ 2.200 km de drumuri expres însumează circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

Documentul mai prevede construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea sectorului rutier fiind de 26,48 miliarde euro.

În sectorul feroviar, proiectele propuse în Master Plan, care includ lucrări de reabilitare sau electrificare şi achiziţie de material rulant, vor necesita o investiţie totală de 19,5 miliarde euro.

Master Planul include şi proiecte în sectorul naval în valoare de 2,27 miliarde euro, printre acestea numărându-se îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, finalizarea legăturii Bucureşti - Dunăre şi modernizarea porturilor.

Pe de altă parte, modernizarea aeroporturilor ar costa 599 milioane euro, iar dezvoltarea sectorului intermodal ar necesita fonduri de 165 milioane euro, până în 2030.

Sectorul de transport din România are nevoie de investiţii de 49 miliarde euro în intervalul 2014 - 2030, însă sursele de finanţare însumează 34,98 miliarde euro, echivalentul a 71% din necesar. Din cei aproape 35 miliarde euro pe care România îi poate accesa până în 2030, suma de 9,8 miliarde euro va fi asigurată până în 2020, diferenţa de 25,17 miliarde euro urmând să fie disponibilă în intervalul 2021 – 2030.

Master Planul General de Transport este un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transport aferente perioadei 2014 - 2020.

 
Cuvinte cheie:
MASTER PLAN
, AUTOSTRĂZI
,
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide