România, în ritm cu Uniunea Europeană trebuie să accelereze procesul de înlocuire a maşinilor clasice, diesel sau pe benzină ce poluază mediul înconjurător cu cele electrice, care nu poluează aerul, spun membrii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).
Potrivit APIA, Uniunea Europeană se confruntă astăzi cu certitudini deloc încurajatoare legate de dependenţa de importurile de combustibili fosili (în special din zone instabile ale lumii), creşterea alarmantă a nivelului poluării în marile oraşe europene (cu depăşiri brutale şi repetate ale pragurilor de compuşi poluanţi periculoşi în atmosferă) şi amplificarea fenomenelor meteo extreme pe fondul schimbărilor climatice (şi că urmare a creşterii emisiei de dioxid de carbon). În România Renault şi Volkswagen au lansat anul acesta noi automobile electrice, ZOE, respectiv e-up!, care au preţuri de 20.500 de euro, respectiv 26.000 de euro cu TVA, din care se scade suma de 6.500 de euro cât reprezintă ajutorul de stat pentru maşini electrice cumulat cu programul Rabla. Astfel, preţul unui automobil electric precum Renault ZOE poate pleca de la 14.000 de euro cu TVA.
Fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisarul pentru transport, Siim Kallas, atrăgea atenţia în 2011 asupra faptului că, în prezent, „combustibilii alternativi sunt cheia pentru îmbunătăţirea securizării aprovizionării cu energie, reducând impactul transportului asupra mediului şi ajutând la creşterea competivităţii Uniunii Europene”. În acest context, Cartea Albă a Transporturilor, adoptată de către Comisia Europeană în martie 2011, prevede că până în anul 2030 Statele Membre ale Uniunii Europene să-şi înjumătăţească utilizarea autovehiculelor alimentate cu combustibili convenţionali şi chiar dispariţia lor progresivă din oraşe până în anul 2050.
Pentru atingerea acestor obiective, autovehiculele existenţe în parcul auto al Uniunii Europene, inclusiv România vor trebui să fie înlocuite până atunci cu autovehicule cu mijloace de propulsie alternative, nepoluante şi cât mai eficiente din punct de vedere al consumului de energie. în momentul de faţă,
singură tehnologie relativ accesibilă şi perfect compatibilă cu aceste obiective este propulsia electrică.
Tehnologia care stă la bază vehiculelelor electrice permite reducerea substanţială a utilizării combustibililor fosili şi contribuie activ la reducerea poluării mediului înconjurător. Această se regăseşte atât în structură autovehiculelor 100 % electrice (Electric Vehicle - EV) precum şi în cea a autovehiculelor hibrid care pot fi nereîncărcabile (Hybrid Electric Vehicle - HEV), cât şi reîncărcabile (Plug-în Hybrid Electric Vehicle - PHEV). La acestea se adaugă şi alţi combustibili alternativi cum sunt gazul natural comprimat sau hidrogenul, dar care, cel puţin deocamdată, nu au potenţial relevant în ceea ce priveşte creşterea cererii.
În plus, în condiţiile în care infrastructura de alimentare a autovehiculelor 100% electrice este practic inexistentă (fapt ce va face că vânzările de maşini electrice 100% să stagneze şi în următorii ani), ar trebui că accelerarea achiziţiei de autovehicule hibride reîncărcabile electric (plug-în / PHEV) să reprezinte o ţintă pentru politicile de stimulare guvernamentale, la fel cum a fost şi este în continuare în mare parte din statele europene, unde anul trecut au fost vândute cca. 98.000 de astfel de autoturisme, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
„Facem un apel către Guvern şi instituţiile abilitate, pentru a lansă urgent, o strategie de „înverzire” a parcului auto naţional care să cuprindă o schema adecvată de susţinere pentru achiziţionarea de autoturime cât mai puţin poluante şi eficente, precum şi stimulente consistente pentru achiziţia şi utilizarea autoturismelor electrice şi a celor hibride reîncărcabile (dar şi altora care folosesc combustibili alternativi) pentru că România să nu se confrunte într-un orizont mai mult sau mai puţin îndepărtat cu o situaţie de blocaj în ceea ce priveşte mobilitatea auto”, au spus membrii APIA.
Printre măsurile ce poat fi cuprinse în această strategie, aceştia au identificat: introducerea de Stimulente fiscale / financiare pentru achiziţionarea de autoturisme dotate cu tehnologii inovatoare (ex: start & stop), sau emisii de CO2 cât mai reduse; Acordarea unor stimulente substanţiale la achiziţia de autoturisme electrice şi hibride reîncărcabile (nu sute de Euro, cum este în prezent prin Programul „Rabla”, ci mii de Euro, care să
genereze un interes real din partea cetăţenilor şi companiilor); Stimulente pentru finanţarea constituirii unei reţele naţionale cuprinzătoare de borne de încărcare cu energie electrică pentru EV şi PHEV, inclusiv cu implicarea activă a autorităţilor locale; Obligativitatea înfiinţării de locuri de parcare dedicate autoturismelor electrice (cu sau fără borne de încărcare), atât la sediile autorităţilor publice centrale şi locale, cât şi în parcările hipermarket- urilor; Exonerarea de la plată TVA (pentru o perioadă determinată) la achiziţia de autoturisme electrice; Exonerarea de la plată tarifului de utilizare a infrastructurii rutiere (autostrăzi şi poduri); Acordarea de deduceri fiscale pentru persoanele fizice care achiziţionează autoturisme electrice; Obligativitatea pentru autorităţile publice că un anumit procent din parcul propriu să cuprindă astfel de autovehicule; Promovarea unei legislaţii care să faciliteze achiziţiile publice de autovehicule care folosesc combustibili alternativi.
„Astăzi, România este practic sufocată de afluxul de autovehicule vechi, marea majoritate mai vechi de 8 ani (fie că sunt înmatriculate în România sau în ţara vecină, Bulgaria) care generează tone de emisii poluante şi de CO2 în aglomerările urbane. Viitorul însă poate chiar cel imediat- ne poate oferi plăcută surpriză de a vedea tot mai multe autovehicule electrice în trafic, fie că ele vor fi hibride electrice, electrice cu autonomie extinsă sau electrice 100%, ceea ce poate pune bazele şi în România, a unui transport durabil şi ecologic. Tehnologia există şi este disponibilă. Depinde numai de noi dacă prin măsuri adecvate şi coerente (stimulente şi facilităţi ori infrastructura) această va deveni mai accesibilă”, au subliniat membrii APIA.
