Vineri, Ziarul Financiar a publicat un articol bazat pe declaraţiile profesorului Nicolae Dănilă, membru în consiliul de administraţie al BNR legate de politica monetară. Dănilă se întreba de ce ne zbatem în starea de stagnare a economiei dacă politica monetară este aşa bună. A fost pentru prima dată când un membru al CA al BNR a pus pe masa publică o asemenea temă. După apariţia articolului au venit foarte multe întrebări legate de opinia lui Nicolae Dănilă, având în vedere că legea nescrisă a Băncii Naţionale este ca dezbaterile să aibă loc în interiorul băncii, al consiliului de administraţie, iar public poziţiile să fie unitare, fără să dea naştere la controverse. Contactat de ZF, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a răspuns la câteva întrebări:
"1) Mulţi dintre cei care m-au sunat m-au întrebat dacă nu cumva BNR a vrut să dea un mesaj «în întâmpinarea» şedinţei din 7 ianuarie a consiliului de administraţie. Întrebarea are o logică a ei. În toată lumea, foruri sau instituţii importante, înaintea unor decizii, testează uneori opinia publică scoţând în faţă o voce din conducerea colectivă. BNR nu a folosit în nicio împrejurare o astfel de practică. Nici altă dată şi nici acum.
2) A doua întrebare care mi-a fost pusă cu insistenţă: «Dacă un membru al conducerii colective a unei bănci centrale poate ieşi în arena publică cu opiniile lui separate?»... Din câte ştiu eu, reguli scrise în această privinţă există în puţine bănci centrale. În general însă, cel puţin în spaţiul Uniunii Europene, nu este uzual ca membri ai consiliilor de administraţie să facă declaraţii publice cu două-trei săptămâni înaintea unor reuniuni în care se dezbat probleme de politică monetară. Spun în general, pentru că au fost câteva excepţii care... întăresc regula.
3) Apariţia articolului din ZF a reaprins interesul unor jurnalişti pentru un subiect care îi preocupă de mai multă vreme: transparenţa dezbaterilor din CA al BNR. Într-adevăr, BNR nu publică, după şedinţele Consiliului de Administraţie, nici opiniile exprimate în dezbateri şi nici felul în care a votat fiecare participant la şedinţă. În Uniunea Europeană, sunt bănci centrale care publică fie numai cum s-a votat, fie adăugând şi punctele de vedere exprimate. Prea puţine însă. Cele mai multe, între care şi BNR, publică doar comunicate în care sunt redate deciziile adoptate şi argumentaţia care le susţine. La BNR, această practică este menţinută prin hotărârea comună a consiliului de administraţie.
4) Nu pot să subscriu la fraza care încheie articolul: «Spre deosebire de omologii din alte bănci centrale, membrii consiliului de administraţie al BNR se feresc să-şi exprime public punctele de vedere asupra politicii monetare, principala voce fiind cea a guvernatorului». Adevărul este că, în şedinţele CA, guvernatorul este doar primul dintre egali, având un singur vot. Rareori se întâmplă ca opiniile să se «alinieze» şi voturile să fie unanime. Nici în afara lucrărilor CA, realitatea nu este alta. Membrii CA dau interviuri, susţin conferinţe publice, vorbesc în Universităţi, scriu articole în ziare ori în reviste.
5) Este într-adevăr necesară regândirea obiectivelor, a misiunii şi a rolului BNR? Problema nu e nouă. De când a început criza, e discutată cu insistenţă. Mai multe voci din Banca Naţională a României şi în primul rând cea a guvernatorului au abordat-o pe larg, inclusiv în conferinţe publice. Desigur, fie în context global, fie în context european. BNR nu îşi stabileşte însă singură nici obiectivele, nici rolul în cadrul politicii economice. Le stabileşte legea. Sigur, legea e românească, e adoptată în Parlamentul României, dar ea pleacă de la o realitate: integrarea Băncii Naţionale a României în sistemul european al băncilor centrale. De altfel, nici nu poate fi schimbată legea fără avizul autorităţilor Uniunii Europene."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
