Analiştii se aşteaptă ca dobânzile la lei să crească spre finalul anului şi mult mai accelerat în 2018, pe măsură ce inflaţia va creşte

15 aug 2017 Autor: Cristian Hostiuc

BNR va începe să aibă o politică monetară mai restrictivă ca reacţie la politicile salariale ale guvernului.

Ana­liştii financiari din Ro­mâ­nia se aşteaptă la o creş­tere a inflaţiei, spre fi­nalul anului, peste prog­­noza BNR, din ca­uza majorărilor de taxe indirecte şi a po­li­ticii bugetare axate pe impul­sio­narea consumului.

Ca efect, estimările analiştilor privind nivelul dobânzii ROBOR cu scadenţa la o lună, este de creştere faţă de nivelul actual - 0,66% pe an, în iulie, şi 0,69% pe an, în august - până la 1,08% la finalul anului curent şi 1,6% la finalul lui 2018, spun analiştii financiari.

Inflaţia va ajunge la 2,13%, la finalul acestui an, faţă de 1,9%, noua prognoză a BNR, iar pentru 2018, aşteptările analiştilor sunt ca inflaţia să urce la 3,3%, faţă de 3,2% prognoza BNR.

Deja BNR a anunţat că este pre­gătită să reacţioneze la creşterea inflaţiei şi la politicile prociclice, fiscale şi bu­ge­tare, ale guvernului PSD, printr-o poli­tică monetară mai restrictivă, chiar dacă acest lucru va implica măsuri mai dure.

Dobânda de politică monetară a BNR este de 1,75% pe an, cu mult peste dobânzile de pe piaţa interbancară- ROBID/ROBOR. Dacă BNR va începe un proces de întărire a politicii monetare, surplusul de lichiditate va dispărea treptat, chiar dacă va fi preluat de BNR şi nu de economie. În aceste condiţii, dobânzile interbancare vor creşte spre dobânda de politică mo­netară. Marea majoritate a ana­liştilor se aşteaptă ca BNR să păstreze această dobândă, de 1,75% pe tot anul, dar să o crească la 2,25% la finalul lui 2018.

„Majorările de taxe indirecte pre­cum şi politica bugetară axată pe impulsionarea consumului vor conduce la o majorare a ratei inflaţiei, atât în 2017, cât şi în anul următor. Prin urmare, este aşteptată o întărire a politicii mo­netare, probabil începând cu finalul anului curent. Conform rezultatului son­dajului făcut printre membrii noştri, atât pentru 2017, cât mai ales pentru 2018, dobânzile nominale anticipate sunt net inferioare ratei anticipate a inflaţiei, ceea ce conduce la anticipaţii de dobânzi real-negative, până cel puţin la finalul anului următor. Aceste rate real-negative ale dobânzii pot genera un im­pact negative asupra economisirii în mo­neda locală şi asupra atractivităţii activelor denominate  în lei“, spune A­dri­an Codîrlaşu, vicepre­şe­din­tele ana­liş­tilor financiari din Ro­mânia (AAFBR).

Iancu Guda, preşedintele analiştilor financiari, susţine că creşterea economică peste potenţial, alimentată de majorări salariale, oferta de muncă limitată, majorarea accizelor la carbu­ranţi vor genera presiuni inflaţioniste în creştere, care vor determina o politică monetară restrictivă din partea BNR.

Economia va creşte în acest an peste 5% având ca principal motor creşterea consumului intervenită datorită majorărilor salariale, în special de la stat. Având în vedere că acest trend nu poate continua la infinit, analiştii se aşteaptă la o corecţie, care va interveni pe măsură ce guvernul îşi va da seama că nu are suficienţi bani la buget ca să susţină politica salarială generoasă şi deficitul bugetar, care trebuie să se încadreze în 3% din PIB. Deja se pune problema majorării unor taxe, cum ar fi accizele la combustibili, pentru a aduce bani la buget. În încercarea de a se încadra într-un deficit bugetar de 3% din PIB, guvernul a redus investiţiile la cel mai scăzut nivel, de peste 10 ani, o politică a căror consecinţe se va vedea în următorii ani. Dacă România nu se va încadra în acest deficit de 3% din PIB, pieţele vor penaliza acest lucru şi vor cere dobânzi mai mari pentru a împrumuta statul ro­mân. Acest lucru va implica şi mai mulţi bani de la buget, având în vedere că sta­tul nu a reuşit să reducă datoria publică, în ultimii ani, ci chiar a majorat-o pentru a plăti creşterile de salarii şi pensii.

Dobânzi la lei mai mari în piaţă implică o majorare a ratelor la credite plătite de persoanele fizice şi companii.

Timp de doi ani, România a bene­fi­ciat de cele mai reduse dobânzi la lei şi eu­ro, lucru care a eliberat sume im­por­tante de bani pentru cei care aveau de plătit credite. Acum roata se întoarce, şi toată lumea se aşteaptă la începerea unui ciclu de creştere a dobânzilor la lei.

 

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.08.2017

 
Cuvinte cheie:
crestere
, analisti
, asteptare
, dobanzi
, inflatie
, accelerare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide