Banca Naţională a României a prezentat astăzi o scurtă analiză a situaţiei economice, pe baza căreia a discutat politica monetară pentru începutul de an.
Ca un prim avertisment, BNR spune că ritmul de creştere economică a încetinit mai mult decât aşteptările în T3 – 4,4% faţă de 6% în T2, ritm anual, ca urmare a scăderii creşterii cererii interne, “pe seama ambelor componente, consum şi investiţii”.
PSD, câştigătorul alegerilor parlamentare şi cel care conduce Guvernul, a promis în campania electorală o creştere economică de peste 5% pe an, nivel care pare puţin îndepărtat faţă de situaţia actuală din economie.
PSD se bazează pe această creştere economică de 5% - 6% pe an pentru a creşte salariile şi pensiile.
Chiar în prima şedinţă, Guvernul Grindeanu a majorat salariul minim cu 16% (de la 1.250 de lei la 1.450 de lei pe lună), salariile în administraţie (20%), salariile artiştilor (50%) şi valoarea punctul de pensie (9%). Toate aceste majorări înseamnă un cost pentru buget de 5,1 miliarde de lei.
BNR remarcă o scădere a creşterii importurilor ca urmare a reducerii cererii.
“Contribuţia negativă a exportului net s-a restrâns semnificativ, pe fondul scăderii mult mai ample a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii”, menţionează BNR în comunicatul după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie.
BNR spune că în T3 majoritatea sectoarelor economice au înregistrat reduceri ale câştigurilor de productivitate în termen anual, în timp ce dinamica anuală a salariului mediu net s-a menţinut înaltă, în jurul nivelul atins în T2.
Un fapt pozitiv anunţat de BNR este că ponderea în total a creditului în lei a continuat să crească, ajungând la 56,9% la finalul lunii noiembrie.
La începutul crizei 70% din împrumuturile acordate în România aveau la bază euro sau alte valute în timp ce creditul în lei reprezenta numai o treime. Acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care România a fost nevoită să ia la începutul lui 2009 un împrumut de urgenţă de la FMI de aproape 20 de miliarde de euro pentru a susţine stabilitatea cursului valutar leu-euro şi a obţine finanţare pentru acoperirea datoriilor în condiţiile în care creditorii privaţi îşi retrăgeau liniile de împrumut.
Rata anuală a inflaţiei a fost în noiembrie de -0,7%, uşor sub nivelul prognozat, după ce în octombrie ajunsese la -0,43%. “Readâncirea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negative s-a datorat, în principal, săderii dinamicii preţului produselor din tutun şi impactului reducerii tarifelor poliţelor RCA”, menţionează BNR.
BNR anunţă că inflaţia va reveni în teritoriu pozitiv în primul trimestru al acestui an “simultat cu reluarea creşterii ei, pe fondul epuizării impactului tranzitoriu al reducerii la 20% a TVA, al excedentului de cerere agregată şi creşterii costurilor salariale unitare”.
În prima şedinţă de politică monetară din acest an, de vineri 6 ianuarie, BNR a decis păstrarea ratei dobânzii la 1,75% pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii atât pentru cele în lei cât şi pentru cele în valută.
BNR spune că pentru consolidarea situaţiei economice este nevoie de “asigurarea unui mix echilibrat de politici macroeconomice precum şi progresul reformelor structurale”.
