Bancherii dau replica BNR: Resursele în lei pot fi folosite doar pentru credite pe termen scurt. Dacă tot trecem la euro în trei ani, de ce să mai încurajăm leii?

În timp ce BNR tot aşteaptă ca semnalele sale de scădere a dobânzilor la lei să se transmită şi la creditele pentru sectorul privat, bancherii se coalizează în jurul ideii că resursele în lei nu pot fi folosite decât pentru acordarea de credite pe termen scurt, în timp ce euro rămâne moneda cea mai importantă pentru împrumuturile pe termen lung. Cu alte cuvinte, băncile tot nu dau şanse creditului ipotecar în moneda naţională, chiar dacă pe de altă parte acuză dificultăţi în a face rost de noi linii externe de finanţare.

BNR ar putea reduce mâine din nou dobânda-cheie, până la 5,25% pe an, însă tendinţa de relaxare a politicii monetare intră în coliziune cu optica bancherilor privind şansele creditării în lei.

"Este foarte dificil să acorzi împrumuturi în lei pe termen lung, în condiţiile în care depozitele atrase sunt în general pe termen scurt, de 1 - 3 luni şi foarte puţine sunt pe un an. Nu văd vreo bancă care să rişte să folosească resursele atrase pe termen scurt pentru împrumuturi ipotecare pe 30 de ani. Trebuie să fim prudenţi. Euro va reprezenta în continuare o monedă de împrumut pe termen lung. Băncile locale vor dori să acorde împrumuturi în lei pe termen scurt, iar pe termen lung euro va rămâne moneda cea mai importantă. Autorităţile pot face ceva mai mult pentru a încuraja creditarea în lei", a declarat Mihai Bogza, preşe­dintele Consiliului de Administraţie al Banc­post, la o conferinţă organizată de revista The Banker la Bucureşti.

La rândul său, Răsvan Radu, preşe­dintele executiv al Unicredit Ţiriac Bank, a explicat că dacă se doreşte focalizarea pe împrumuturile în lei, este necesară mai întâi crearea unei pieţe de lei, proces care durează. "Dependenţa de finanţarea externă va rămâne. Chiar dacă continui să dezvolţi economiile în lei, ele vor fi pe termen scurt, astfel că tot vei avea nevoie să atragi resurse în euro. Dacă vrei împrumuturi pe termen lung în lei, va trebui să creezi o piaţă, ceea ce durează. Şi nu ştiu dacă este eficient, având în vedere obiectivul României de a trece la euro." Şeful UniCredit a amintit că împrumuturile în euro au creat şi vulnerabilităţi pentru economia românească - riscul valutar şi dependenţa de finanţarea externă, însă cel puţin în cazul creditelor ipotecare în euro bancherii au susţinut constant că acestea nu implică un risc prea mare, din moment ce România încă îşi propune să adopte moneda euro în 2015.

În ultima vreme BNR şi guvernul au păstrat tăcerea în privinţa orizontului de trecere la euro, banca centrală concentrându-şi retorica asupra stimulării creditelor şi economiilor în lei, în particular pe zona de retail. Aparent, încurajarea fi­nan­ţărilor şi economisirii în lei ar avea un orizont de numai trei ani, însă pe de altă parte toţi analiştii consideră că România este pur şi simplu amuzantă în ochii pieţelor externe atunci când vorbeşte despre adoptarea euro în 2015, un orizont mai realist fiind 2020 sau chiar mai departe.

Banca centrală a început din toamna anului trecut aplicarea unui adevărat program de încurajare a creditului în moneda naţională. Iniţial, prin introducerea injecţiilor săptămânale de lichiditate prin operaţiuni repo şi acoperirea integrală a solicitărilor primite de la bănci, iar mai departe prin introducerea de măsuri administrative de descurajare a creditului în valută şi prin trei paşi succesivi de reducere a dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,5% pe an.

Cel puţin până acum diferenţialul de dobândă a determinat clienţii să-şi asume riscul valutar şi să se împrumute în valută la dobânzi semnificativ mai mici, astfel că peste 95% din creditele ipotecare acordate de bănci sunt în euro, dolari sau franci elveţieni. Însă sistemele bancare cu împrumuturi mari în valută pot să fie afectate de procesul de dezintermediere al băncilor-mamă din zona euro, proces aflat în plină desfăşurare.

Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank, crede însă că economiile interne nu sunt suficiente pentru a susţine creşterea pe termen lung. În condiţiile în care ponderea creditului neguvernamental în PIB este una dintre cele mai scăzute din Europa, rămâne crucială "importarea economiilor externe". În opinia lui Opres­cu acum este momentul extinderii gamei de instrumente de finanţare, pe lângă liniile de credit de la băncile-mamă, o alternativă fiind piaţa de capital.
El a adus în discuţie alternativa lansării de obligaţiuni care au în spate credite ipotecare, aşa-numitele "cover bonds", soldul creditelor ipotecare la nivel de sistem fiind de 7,7 mld. euro. BNR nu a încurajat însă definitivarea legislaţiei necesare, deşi teoretic băncile ar putea emite şi astăzi obligaţiuni ipotecare pe baza reglementărilor existente, dar până acum nu a făcut-o niciuna.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat explicit că nu este dispus să le ofere lichiditate băncilor comerciale pe baza portofoliilor de credite imobiliare, recomandând bancherilor "să facă banking adevărat".

Când se va produce consolidarea sectorului bancar românesc?

Bancherii sunt de acord că vom vedea o consolidare a sectorului bancar românesc în perioada următoare, însă momentul începerii acestui proces nu este foarte clar. "Este nevoie de consolidare, dar şi de specializare. Avem prea multe bănci universale. Nu toate au masa critică necesară pentru a suţine o astfel de activitate pe piaţa locală. În 2012 sau 2013 vom asista la consolidare. Nu neapărat achiziţii bancare. Consolidarea poate să fie şi sub forma unor fuziuni. Pe pilonul trei al sectorului bancar consolidarea ar putea să apară sub forma unor fuziuni între bănci cu dimensiuni similare", a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank - instituţia de credit cu capital elen care ar fi trebuit să fuzioneze cu Bancpost, însă proiectul a eşuat din cauza răzgândirii Alpha Bank Grecia.

În România există mai multe bănci disponibile pentru vânzare, de la RBS la ATE Bank şi MKB Romexterra, însă lipsesc cumpărătorii. De asemenea, rămâne deschisă discuţia privind intrarea unui investitor la Banca Carpatica.

Şeful UniCredit Ţiriac Bank crede că va mai trece cel puţin un an până când vom vedea o consolidare pe piaţa bancară din România.

"Creşterea organică este posibilă, dar este limitată. Este dificil să creşti organic în retail în 2 - 3 ani. Creşterea pe corporate este posibilă, dar nu pentru toată lumea. Vom vedea o creştere organică pe piaţa din România, dar nu o creştere uniformă. Pe partea de fuziuni şi achiziţii există mai mulţi vânzători decât cumpărători. Capitalul este scump. Băncile care vor să iasă şi să vândă au aşteptări de preţ prea mari, se bazează pe previziuni din trecut. Va tergiversa cu cel puţin un an până vom vedea o consolidare pe piaţa din România", a explicat Radu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels