"Sistemul bancar arată bine în condiţiile date şi are suficiente resurse pentru a susţine dezvoltarea economiei româneşti. Băncile sunt tot timpul în alertă şi vor schimba viteza atunci când economia îşi va schimba viteza. Trebuie să fim lângă economie. Nu putem să fim în altă parte, trebuie să urmăm economia pentru că altfel ne autoexcludem. Dar deocamdată cererea de credite este foarte scăzută şi nu putem forţa clienţii, nu putem scoate taraba afară pentru a vinde credite", a declarat Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor la conferinţa ZF Bankers Summit '12.
Bancherii s-au plâns constant de lipsa cererii de credite în ultimii ani, dar în acelaşi timp au evitat să-şi asume riscuri prea mari în economie şi au preferat să-şi plaseze banii în titluri de stat. Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor a crescut cu circa 10% în criză, ajungând la 50 mld. euro, dar acest avans a fost erodat complet de inflaţie.
"Chiar dacă volumele s-au restrâns, creditarea nu s-a oprit cu totul pentru că situaţia din segmentul privat a fost compensată de creditul guvernamental. Văd cu oarecare îngrijorare că nu se întrevede un final al crizei. Au fost pusee de revenire a economiei, dar nu reuşim să stabilizăm o tendinţă în acest sens. Dacă economia dă un semnal clar de creştere sustenabilă cred că se va găsi din nou finanţare exeternă. Băncile străine care au venit aici au văzut o piaţă cu un potenţial mare, care nu a dispărut, ci doar a fost amânat", afirmă Mihai Bogza, preşedintele CA al Bancpost. El notează că reluarea creditării este îngreunată de gradul mare de îndatorare al multor clienţi, dar şi de o serie întreagă de vulnerabilităţi ale sistemului bancar, printre care se numără acoperirea insuficientă cu depozite a volumului creditelor acordate, discrepanţa între termenele scurte pe care sunt atrase depozitele şi termene lungi pe care sunt vândute împrumuturile.
Bogza nu se aşteaptă ca volumul depozitelor atrase să crească prea rapid în perioada următoare în condiţiile în care nivelul resurselor locale este limitat.
"Este o incertitudine pe care nu am mai întâlnit-o până acum. Chiar dacă dobânzile s-au dus foarte jos nimeni nu ia credite. Lichiditate există, dar există o lipsă de încredere atât la nivelul sistemului bancar, cât mai ales la nivelul consumatorilor. Probabil cererea de credite va creşte pe segmentul companiilor", spune Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank.
Şi noul şef al RBS România, Henk Paardekooper, conturează o imagine mai bună a activităţii de creditare pe segmentul companiilor. "Suntem foarte mulţumiţi de activitatea pe segmentul corporate. Am observat o creştere a cererii de credite în linie cu aşteptările iniţiale. Mizăm mai puţin pe refinanţări pentru că suntem aici să finanţăm clienţii, nu alte bănci." RBS se află în prezent în proces de vânzare a diviziei de retail, urmând să se concentreze doar pe dezvoltarea activităţii pe zona corporate. Paardekooper spune însă că banca nu se află sub presiune pentru a vinde la orice preţ şi chiar ar putea decide să vândă pe bucăţi portofoliul de retail. El s-a arătat pesimist în legătură cu ieşirea din criză a economiei europene, afirmând că ar putea dura chiar şi un deceniu înainte să vedem o revenire completă.
Dacă britanicii de la RBS vor să se concentreze doar pe segmentul corporate, alţi bancheri susţin că modelul unei bănci universale este de preferat. "Am fost întotdeauna adversarul ideii că ar trebui să construim bănci specializate. Este nevoie de bănci universale care să răspundă tuturor nevoilor pieţei pentru că până la urmă piaţa este cea care face jocurile. Sunt bănci care au venit în România cu gândul că vor fi bănci de corporate şi până la urmă au trecut şi la retail", spune Gheţea.
De altfel, de mai multă vreme bancherii spun că se resimte un reviriment al cererii de credite pe segmentul corporate, dar există încă probleme cu finanţarea afacerilor mici şi mijlocii în condiţiile în care acestora le lipsesc garanţiile. O soluţie în acest sens ar fi garanţiile acordate de stat, prin diverse scheme de garantare sau direct prin banca de stat EximBank.
"Produsele noastre au fost foarte puţin cunoscute până nu demult, inclusiv în bănci. Am mers în aproape toate judeţele unde am prezentat comunităţii de afaceri produsele de susţinere a exportului. După acest efort, am umblat şi la procedurile interne şi am redus timpul de analiză. EximBank a crescut de 11 ori volumul garanţiilor în ultimii trei ani, până la 2 miliarde. Campionii solicitării de garanţii sunt IMM-urile", a declarat Ionuţ Costea, preşedintele EximBank, prezent la evenimentul ZF.
Pe segmentul de retail, bancherii afirmă însă că cererea de credite nu îşi revine din cauza lipsei de încredere a clienţilor.
Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD, spune că pe partea persoanelor fizice doar finanţările acordate cu garanţia statului prin programul "Prima casă" susţin businessul, în timp ce pe partea creditelor de consum, care au fost motorul creşterii în perioada de dinaintea crizei, cererea rămâne anemică.
Cercel mai spune că problema fundamentală a sistemului bancar este legată în acest moment de ponderea foarte mare a creditelor neperformante, mult peste media europeană.
"O scădere a creditelor neperformante de la 16% la niveluri de o singură cifră necesită o creştere economică mai mare de 1,5%", consideră oficialul BRD.
Prognoza oficială indică pentru anul acesta o creştere cu 1,5% a Produsului Intern Brut după un avans de 2,5% anul trecut. Mihai Bogza spune însă că nici creşterea de 2,5% de anul trecut nu s-a resimţit la nivelul sistemului bancar.
"Nu am văzut o îmbunătăţire a situaţiei în ciuda creşterii economice. O parte din creştere s-a reflectat în reducerea deficitelor publice, dar pentru sectorul privat o creştere de 2,5% nu este suficientă", a afirmat oficialul Bancpost.
Bancherii s-au ferit totuşi să contureze o prognoză a modului în care va evolua sistemul bancar în următorii ani afirmând că situaţia actuală este mult prea volatilă.
Ei au fost însă de acord că sistemul bancar nu este supraaglomerat în ciuda faptului că pe această piaţă sunt 40 de jucători.
Jean-François Fallacher, CEO-ul Orange, a încercat totuşi să contureze o imagine a modului în care noile tehnologii îşi vor pune amprenta asupra sistemului bancar.
"Cu siguranţă, Orange nu va deveni o bancă în viitor pentru că nu acesta este businessul nostru, dar vom lucra cu băncile pentru a dezvolta noi modalităţi de plată. Cred că vom utiliza din ce în ce mai mult telefoanele mobile pentru tranzacţii bancare, chiar dacă acestea nu vor înlocui cardurile", a afirmat şeful Orange.
Declaraţiile invitaţiilor le puteţi citi pewww.zfcorporate.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
