Bănci și Asigurări

Băncile greceşti şi cipriote sunt în continuare în topul dobânzilor la depozitele în euro şi lei

Print Mail

Vezi galeria
foto (2 poze)

02.05.2013, 09:23 2374

Cu tot scandalul închiderii Bank of Cyprus timp de o lună şi discuţiile privind riscul plasării banilor în depozite cu dobânzi mari, grecii şi ciprioţii continuă să domine plutonul băncilor cu dobânzi peste media pieţei. Oficial, Bank of Cyprus poate atrage în continuare depozite.

Bank of Cyprus şi Marfin, ambele cu acţionariat cipriot, sunt singurele bănci care mai plătesc dobânzi peste 4% pe an la depozitele în euro cu scadenţa pe şase luni. Clienţii care aduc cel puţin o mie de euro la Marfin primesc 4,25% pe an.

Bank of Cyprus plăteşte 4% pe an la depozitele în euro pe şase luni, în timp ce economiile în lei cu aceeaşi scadenţă sunt bonificate cu 6,3% pe an, cea mai mare dobândă din piaţă.

Bank of Cyprus a transferat săptămâna trecută tot portofoliul de depozite către Marfin, dar a luat-o de la zero şi poate atrage clienţi noi după ce a păstrat în ofertă toate produsele de economisire cu toate că în aprilie a trecut printr-o situaţie de criză fără precedent, operaţiunile fiind suspendate o lună pe fondul unor retrageri masive de depozite accelerate de criza din Cipru, care a izbucnit la jumătatea lunii martie.

La depozitele în lei, în schimb, există în continuare un pluton de şase-şapte bănci care plătesc dobânzi mai mari de 6% pe an, respectiv cu cel puţin o jumătate de punct procentual peste media pieţei. Piraeus, ATE Bank şi Marfin plătesc dobânzi de 6,25% pe an la lei.

Totuşi, plutonul băncilor care plătesc dobânzi peste 6% pe an la lei şi 4% pe an la euro s-a subţiat în ultimele săptămâni după ce seceta de lichiditate s-a mai domolit. BNR a reluat fără nicio restricţie injecţiile de lichiditate din piaţă şi inflaţia a revenit pe scădere.

Cea mai drastică ajustare a dobânzilor a avut loc în cazul depozitelor în euro, care au fost cele mai atractive produse de economisire în ultimele luni datorită dobânzilor mari şi volatilităţii cursului de schimb.

Clienţii băncilor au mutat într-un an 2,5 mld. euro din depozitele în lei în valută, dar fenomenul s-a estompat în ultima perioadă.

„Aşteptările privind piaţa valutară nu vor determina o schimbare rapidă către depozitele în lei deorece nu sunt mulţi cei care se aşteaptă la o continuare vizibilă a aprecierii leului. Totuşi, datorită diferenţialului de dobândă semnificativ combinat cu aşteptări de stabilitate pe piaţa valutară am putea asista la o uşoară echilibrare a ratelor de creştere a depozitelor în lei şi valută“, comentează Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank.

La nivelul pieţei, dobânzile la euro au coborât în februarie la 3,2% pe an, potrivit datelor BNR. La lei, dobânda medie este de 5,5% pe an, dar multe bănci mari au coborât dobânzile standard pe palierul de 4% pe an încă din 2012.Băncile cu acţionariat elen au constituit în ultimii ani un grup aparte, fiind nevoite să ţină dobânzile sus pe fondul temerilor clienţilor legate de problemele cu care s-au confruntat băncile-mamă de la Atena.Alături de greci şi ciprioţi, în topul dobânzilor mari la lei se află şi israelienii de la TBI Bank, cel mai nou jucător din piaţă.

TBI a început operaţiunile în luna martie şi plăteşte dobânzi mari pentru a-şi crea o bază de clienţi care să-i asigure creşterea viitoare. Banca promite 6,15% pe an la depozitele pe şase luni.Dobânzi peste media pieţei mai plătesc portughezii de la Millennium şi austriecii de la Volksbank, dar şi băncile locale, cum este Carpatica sau Banca Feroviara, care nu au alternativă de finanţare în afară de piaţa internă.

Volksbank, care s-a dezvoltat în trecut exclusiv pe baza finanţărilor primite de la banca-mamă din Austria, încearcă acum să-şi echilibreze raportul credite-depozite şi să atragă mai mulţi clienţi, asumându-şi implicit şi cheltuieli mai mari cu dobânzile în ciuda pierderilor din ultimii ani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels