Dobânda-cheie va rămâne "îngheţată" la 5,25% până la sfârşitul anului, având în vedere presiunile de depreciere a leului şi perspectivele de creştere a inflaţiei în a doua parte a anului, iar BNR va menţine, la şedinţa de politică monetară de miercuri, şi rezervele minime obligatorii la nivelurile actuale, având în vedere vremurile tulburi, începând de la cele economice până la cele politice, cred analiştii.
Din punctul de vedere al evoluţiei inflaţiei, care atinge minim istoric după minim istoric (1,8% anual în aprilie), există câmp de reducere a dobânzii de politică monetară, însă BNR analizează şi contextul extern şi intern. Situaţia europeană rămâne incertă, astfel că tensiunile din pieţele financiare cel mai probabil vor persista. La acestea se adaugă şi incertitudinile politice interne, caracteristice unui an electoral.
În plus, în joc este şi evoluţia cursului de schimb, care continuă să se menţină în jurul a 4,46 lei/euro, cu ajutorul BNR. Luni piaţa a testat 4,47 lei pentru un euro, dar BNR nu a lăsat cursul să ajungă şi oficial la acest nivel.
Reducerea rezervelor minime obligatorii pentru lei şi impulsionarea creditării în moneda naţională ar avea efecte benefice asupra creşterii economice.
BNR a întrerupt în luna mai ciclul de relaxare a politicii monetare menţinând dobânda-cheie la 5,25%, decizia fiind influenţată de tensiunile politice care s-au reflectat în deprecierea leului. Guvernatorul Mugur Isărescu spunea atunci că BNR ia în calcul "stoparea" seriei de reduceri de dobândă, însă a arătat că nu poate să indice când şi cum s-ar putea relua procesul de relaxare a politicii monetare în viitor.
Dacă până la căderea guvernului Ungureanu majoritatea analiştilor dădeau ca sigură o nouă diminuare a dobânzii-cheie cu încă 0,25%, până la 5%, acum au devenit sceptici şi văd posibilă reluarea ajustărilor de dobândă doar din 2013.
BNR a redus dobânda-cheie cu un punct procentual, din noiembrie 2011 până în primul trimestru din acest an şi a operat injecţii periodice de lichiditate în piaţă.
În iunie banca centrală a atins record după record la operaţiunile de alimentare a băncilor cu lichidităţi în lei garantate cu titluri de stat. În aceste condiţii, unii analişti consideră că ar fi necesară reducerea nivelului rezervelor minime obligatorii la lei, care în prezent este de 15%.
Volumul operaţiunilor săptămânale ale BNR de furnizare de lichiditate s-a dublat de curând la aproximativ 14 mld. lei, iar Ministerul de Finanţe a respins mai multe oferte ale băncilor la licitaţiile pentru titluri de stat. O reducere a rezervelor minime obligatorii pentru lei şi o impulsionare a creditării în moneda naţională ar avea efecte benefice asupra creşterii economice din 2012 - 2013, în condiţiile în care cererea externă din zona euro, dar şi din pieţe emergente din afara Europei este mai mică, consideră Eugen Sinca, analist la BCR.
Explicaţiile din piaţă pentru această foame de lei merg de la dificultatea unor bănci de a-şi mai asigura necesarul de lichiditate de pe piaţa monetară din cauză că multe instituţii de credit cu exces de lei nu mai au limite de expunere pe băncile respective până la efectul vânzărilor de valută care ar fi fost operate de BNR în ultima perioadă pentru temperarea tendinţei de depreciere a leului.
Şi Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, susţine necesitatea reducerii RMO la lei.
"Scenariul nostru de bază este că BNR va păstra şi nivelul actual al rezervelor minime obligatorii, atât la lei, cât şi la valută, deşi nivelul lichidităţii din piaţa monetară ar necesita o diminuare a acestora. Însă mă aştept ca eventualele riscuri pe cursul de schimb să primeze şi BNR să amâne o asemenea relaxare a politicii monetare până la stabilizarea leului. Totuşi, este posibil ca în a doua jumătate a anului Banca Naţională să reducă nivelul RMO la lei datorită deficitului de lichiditate care se conturează în piaţa monetară, reliefată de numărul tot mai mare de bănci care apelează la facilitatea repo a BNR, precum şi de creşterea sumelor solicitate de acestea."
De la sfârşitul lunii februarie 2012 volumul fiecărei operaţiuni repo (furnizare de lichiditate contra titluri de stat) s-a situat constant peste pragul de 5 mld. lei.
Ce spun analiştii despre şedinţa de miecuri
Cătălina Molnar, senior economist la RBS Bank:
Consider că BNR ar putea să menţină cadrul de politică monetară neschimbat în şedinţa de miercuri, cu dobânda de politică monetară la 5,25% şi ratele rezervelor minime obligatorii la 15% la lei şi 20% la valută. Contextul european rămâne incert chiar şi după formarea unui nou guvern în Grecia şi acest lucru este reflectat de tensiunile persistente din pieţele financiare. Riscurile politice în România pot fi un alt factor al ecuaţiei.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank:
Cred că în condiţiile unui mediu extern foarte dificil şi a unui mediu local caracterizat de incertitudini generate de anul electoral, spaţiul de manevră al BNR este aproape inexistent, ceea ce va determina probabil banca centrală să păstreze conduita prudentă a politicii monetare şi să menţină nemodificate coordonatele acesteia.
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank:
Mă aştept ca Banca Naţională să menţină neschimbată dobânda de politică monetară, chiar dacă evoluţia recentă a ratei inflaţiei a determinat de fapt întărirea politicii monetare prin creşterea dobânzilor reale (diferenţialul dintre dobânda-cheie şi rata inflaţiei). Scenariul nostru de bază este că BNR va păstra şi nivelul actual al rezervelor minime obligatorii, atât la lei, cât şi la valută, deşi nivelul lichidităţii din piaţa monetară ar necesita o diminuare a acestora.
Eugen Sinca, analist la BCR:
Credem că BNR ar putea menţine dobânda de politică monetară la 5,25% ca urmare a unei posibile creşteri a inflaţiei în a doua jumătate a acestui an şi a presiunilor de depreciere a leului în contextul crizei datoriilor suverane din zona euro. În acelaşi timp, şansele de a vedea o reducere a rezervelor minime obligatorii pentru lei au crescut în ultimul timp datorită scăderii lichidităţii din sistemul bancar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
