O tara intreaga stresata de cursul de schimb leu/euro si de dobanzile mari sta astazi cu ochii pe BNR, unde are loc prima sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie (format din 9 persoane - conducerea executiva plus 5 membri) dupa incheierea negocierilor cu FMI pentru pachetul financiar de aproape 20 mld. euro.
Din aceasta sedinta urmeaza sa aflam ce efecte concrete au asupra politicii BNR acordul cu Fondul si discutiile de la Viena cu bancile straine la nivelul dobanzilor la lei, al interventiilor pe piata valutara in favoarea leului si a relaxarii reglementarilor impuse bancilor in vederea repornirii creditului.
Buna parte din banii de la Fond sunt destinati tocmai evitarii unor noi episoade de depreciere periculoasa a leului, dar si initierii unui mecanism de reluare a creditarii, parghiile fiind in mainile BNR.
Peste 4 milioane de romani si familiile lor au ajuns in ultimele luni sa resimta din greu cresterea ratelor la credite fie din cauza slabirii puternice a leului, fie ca urmare a cresterii dobanzilor la finantarile in lei, asteptand o gura de oxigen.
Odata cu trecerea BNR in pozitia de creditor al sistemului bancar cu miliarde de lei, deciziile de dobanda ale Consiliului de Administratie au capatat mult mai multa greutate, chiar daca pentru piata conteaza de fapt dobanda la creditul lombard (de 14% in prezent) si nu rata de politica monetara (de 10%), de care a beneficiat mai degraba Ministerul Finantelor, sprijinit de BNR sa se poata imprumuta de la banci la costuri mai mici. Perspectiva intrarii mai multor miliarde de euro de la FMI la BNR a inceput deja sa impinga euro in jos, care a atins ieri minimul ultimelor doua luni, la un nivel de 4,2392 lei.
Analistii bancari, care au avut vineri o intalnire cu guvernatorul Isarescu, afirma ca este prea devreme pentru a vorbi despre o reducere a dobanzii BNR sau a cotelor de constituire a rezervelor minime obligatorii (RMO), care cantaresc greu in costul creditelor mai ales la euro. La fel de adevarat este ca incetinirea economiei se vede cu ochiul liber, iar companiile au mare nevoie de credite.
Relaxarea ar putea veni pentru inceput sub forma unei ieftiniri a creditelor in euro in conditiile in care BNR ar putea accepta ca bancile sa nu mai plateasca in contul finantarilor pe termen lung si a creditelor subordonate - care sunt in euro. O asemenea decizie ar incuraja realmente bancile comerciale sa aduca in continuare linii de finantare de la bancile-mama si de la institutiile financiare internationale cu costuri finale mai scazute, ceea ce le-ar permite sa ofere credite in euro la dobanzi mai mici.
In acelaSi timp, cresterea intrarilor de euro pe piata ar sustine corectarea deprecierii spectaculoase a leului din ultimele luni. Analistii sunt prudenti in aceasta privinta, anticipand mentinerea unei volatilitati semnificative a cursului.
Pe de alta parte, unii bancheri si analisti pledeaza pentru incurajarea creditului in moneda nationala, care este mult mai scump decat cel in euro. BNR ar putea face mai mult in aceasta directie din ipostaza de creditor al bancilor, chiar fara a reduce dobanda de politica monetara.
In ultima perioada pe piata interbancara s-a inregistrat o crestere a lichiditatii in urma operatiunilor de piata ale BNR, astfel ca banca centrala a reinceput sa absoarba lei prin tranzactii de tipul reverse repo. In regiune bancile centrale balaseaza intre presiunea de a reactiona la contractia activitatii economice si riscul de depreciere si mai mare a monedelor: Banca Poloniei a continuat sa taie dobanda, dar cu numai 0,25 puncte, pana la 3,75%, si a mentinut inghetate rezervele minime obligatorii, iar Banca Cehiei nu a facut nicio modificare de politica monetara.
Sedinta de astazi a Consiliului de Administratie ar putea da indicatii in privinta pozitiei BNR dupa discutiile purtate recent la Viena cu bancile straine si a perspectivelor de reluare a creditarii. Guvernatorul BNR, care a devenit mult mai prezent in dezbaterea publica in ultima vreme, a afirmat saptamana trecuta ca se asteapta totusi la o crestere economica pozitiva pentru 2009, iar un asemenea scenariu ar fi sustinut de repornirea creditului in ipoteza ca BNR incurajeaza scaderea costurilor.
Bancherii au remarcat o mai mare receptivitate din partea bancii centrale la solicitarile de relaxare a reglementarilor, un prim pas fiind decizia de reducere a cheltuielilor cu provizioanele.
Guvernatorul merge in Parlament
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu va prezenta maine Parlamentului detaliile acordului cu FMI, potrivit Robertei Anastase, presedinta Camerei Deputatilor. Prezenta lui Isarescu in Parlament a fost ceruta de liderul PSD Mircea Geoana saptamana trecuta. Ieri liderul social-democrat a sustinut ca, in conditiile modificarii parametrilor macroeconomici ca urmare a acordului cu FMI, se impune o dezbatere in Parlament sI pentru revizuirea bugetului de stat. Legea bugetului prevede o crestere economica de 2,5%, dar dupa discutiile cu FMI, administratia de la Bucuresti a admis o evolutie negativa de 4%. Doina Anghel
Cititi astazi stirile in direct pe www.zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
