♦ Incertitudini şi riscuri crescute asupra inflaţiei sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, în viziunea BNR, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 pentru continuarea consolidării bugetare şi, pe de altă parte, caracteristicile execuţiei bugetare din primele luni ale anului, precum şi măsurile de sprijin din 2023, într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari finali ♦ Riscuri la adresa economiei şi inflaţiei vin şi din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, alături de efectele războiului din Ucraina.
Perspectiva continuării scăderii inflaţiei anuale pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, până la nivelul de o singură cifră în trimestrul al treilea (T3), în timp ce creşterea economiei încetineşte modest în T1 şi T2 din 2023 după creşterea peste aşteptări din T4/2022, iar creditarea şi-a mai temperat descreşterea, au determinat boardul BNR să menţină dobânda-cheie la 7% la cea de-a patra şedinţă de politică monetară din acest an.
Analiştii anticipau menţinerea ratei-cheie la 7% şi în luna mai, ca şi în aprilie şi februarie, după ce în ianuarie rata-cheie a fost majorată la 7%, după cele opt creşteri operate în 2022. În ianuarie, BNR încetinise ritmul majorărilor, crescând dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), de la 6,75% până la 7%, şi a renunţat şi la „controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară“.
