BNR menţine dobânda de referinţă la 7%, dar se teme de turbulenţele din sistemul bancar internaţional, de preţurile la legume şi de reducerea producţiei de petrol de către OPEC

♦ Riscuri la adresa economiei şi inflaţiei vin şi din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, alături de efectele războiului din Ucraina ♦ Şi penuria de legume din Europa şi reducerea livrărilor de petrol anunţată de ţările OPEC se regăsesc printre riscurile la adresa inflaţiei amintite de BNR.

Perspectiva „accelerării descreş­te­rii“ inflaţiei anuale în lunile următoare, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, în timp ce economia decelerează pronunţat în 2023 faţă de 2022, ca şi creditarea, a determinat BNR să men­ţină dobânda-cheie la 7% la cea de-a treia şedinţă de politică monetară din acest an.

Majoritatea analiştilor se aşteptau la menţinerea ratei-cheie la 7% în aprilie, ca şi în februarie, după ce la prima întrunire a boardului BNR din acest an, din ianuarie, rata-cheie a fost majorată până la 7% după cele opt creşteri operate în 2022. În ianuarie, BNR încetinise ritmul majorărilor, crescând dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), de la 6,75% până la 7%, şi a renunţat şi la „controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară“.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,5% în februarie 2023, de la 15,1% în ianuarie, fiind sub nivelul din decembrie 2022, de circa 16,4% şi relativ în linie cu previziunile. Scăderea a fost determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor combustibililor şi energiei electrice, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a ca­racte­risticilor schemei de plafonare şi com­pensare a preţurilor la energie, susţine BNR.

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei îşi va accelera probabil descreşte­rea în următoarele luni, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (februa­rie 2023), sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, precum şi pe fondul modificării caracteristicilor schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie“, a transmis ieri BNR după şedinţa de politică monetară.

Nivelul ridicat la care au ajuns dobânzile este instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice.