♦ BNR se teme de turbulenţe în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, dar şi de efectele războiului din Ucraina.
Perspectiva continuării scăderii inflaţiei anuale pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, până la nivelul de o cifră în trimestrul al treilea (T3), în timp ce creşterea economiei încetineşte modest în T1 şi T2 din 2023 după creşterea peste aşteptări din T4/2022, iar creditarea şi-a mai temperat descreşterea, au determinat boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, să menţină dobânda-cheie la 7% la cea de-a patra şedinţă de politică monetară din acest an.
Analiştii anticipau menţinerea ratei-cheie la 7% şi în luna mai, ca şi în aprilie şi februarie, după ce în ianuarie rata-cheie a fost majorată la 7%, după opt creşteri operate în 2022. Rata anuală a inflaţiei a scăzut semnificativ în martie 2023, coborând la 14,5%, de la 15,5% în februarie, în principal pe fondul diminuării preţului combustibililor. „Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în T3/ 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei“, a transmis BNR.
Dobânzile mari sunt instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice. Cele mai recente date şi analize indică o încetinire modestă a creşterii economiei în T1 şi T2 din 2023, implicând o decelerare uşoară a acesteia în primele trei luni ale anului curent faţă de perioada similară din 2022, conform evaluărilor BNR.
