Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei avertizează: „ROBOR-ul e un subiect nou. Îl urmărim. Eu sunt printre cei care au credit, deci sunt foarte atent la ROBOR”

30 sep 2017 Autori: Roana Rotaru , Ştefan Stan

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei  spune că urmăreşte subiectul creşterea ROBOR, un indicator în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, menţionând totodată că în 2018 va finaliza o anchetă în sectorul bancar, demarată pentru a afla de ce serviciile bancare din România sunt mai scumpe ca în alte ţări.

„Eu sunt printre cei care au credit, deci sunt foarte atent la ROBOR. Este un subiect nou ROBOR-ul. Îl urmărim. O investigaţie sectorială avem deja declanşată pe sectorul bancar, ne uităm la comisioane,  o investigaţie pornită în mare parte pentru a înţelege de ce sistemul bancar de la noi este mai scump decât în alte ţări. Investigaţia o finalizăm în iunie 2018. Durata medie a unui investigaţii este de 2 ani”, a spus Bogdan Chiriţoiu.

Indicele Robor cu scadenţă la 3 luni a crescut vineri la 1,58%, maximul din ultimii doi ani ş jumătate. Un nivel mai ridicat al Robor la trei luni s-a înregistrat pe 20 ianuarie 2015.

Robor reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. El se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.

​Atac fără precedent al premierului Tudose la adresa BNR: Nu trebuie să lase ROBORUL să crească, văd că au fost în concediul

Premierul Mihai Tudose a declarat, vineri, la Suceviţa, că rolul Băcii Naţionale era să aibă grijă să nu crească indicele ROBOR, Tudose precizând că intenţionează să aibă o discuţie pe această temă cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cursul săptămânii viitoare.


”Cred că colegii noştri de la Banca Naţională au fost puţin plecaţi de acasă fiindcă ăsta era rolul BNR: să nu crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”, a declarat primul-ministru.

Invitat să comenteze afirmaţiile potrivit cărora creşterea indicelui ROBOR ar fi fost provocată şi de preluarea la buget a profitului companiilor de stat, Tudose a răspuns: ”Cred că glumiţi! Ne-am luat banii, cum adică? Erau banii noştri, Dumnezeule, banii statului! N-am furat banii altcuiva”.

Totodată, Tudose a anunţat că intenţionează să aibă o discuţie săptămâna viitoare cu guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, inclusiv pe tema declaraţiilor recente ale lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului.

”S-ar putea să am o discuţie săptămâna viitoare pentru că vreau să-l întreb pe domnul guvernator dacă domnul Vasilescu reprezintă Banca Naţională când iese cu asemenea declaraţii. Dacă vorbeşte în nume propriu, e problema dumnealui, dar să-şi pună un tricou pe care scrie «privat». Dacă iese cu tricou BNR, să ştim dacă mai este o structură a României sau o structură de zei care se ocupă de propria lor existenţă. Foarte bună, de altfel...”, a mai spus Tudose.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri la 1,58%, faţă de nivelul de 1,46% înregistrat cu o zi înainte şi 1,11% înregistrat luni, 25 septembrie, conform informaţiilor BNR.

De asemenea, indicele ROBOR la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 1,69%, de la 1,57% cât a fost cotat pe 28 septembrie.

La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutului acestui an la 0,87%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

De ce creşte Robor-ul? Ce spune Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen România: Până acum Robor-ul a fost neobişnuit de mic, acum urmează o corecţie, pentru că inflaţia va creşte şi vor veni presiuni dinspre buget

Indicele Robor cu scadenţă la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri la 1,58%, maximul din ultimii doi ani ş jumătate. Principala cauză a creşterii Robor din ultima perioadă a fost retragerea unei lichidităţi importante din piaţă, explică Ionuţ Dumitru,  economistul şef al Raiffeisen Bank, în cadrul emisiunii ZF Live. 

”Sunt două categorii de factori care explică această creştere: factori fundamentali, care ţin de inflaţie, care creşte, şi va creşte foarte rapid în perioada următoare. Avem 1,2% inflaţie la finalul lunii august, dar ne aşteptăm până la finalul anului la o inflaţie de 2,4%, iar anul viitor probabil vom sări de 3,5% în primul trimestru, în condiţiile în care au fost creşteri de accize, creşteri de preţuri la energie, electricitate, gaze. Cu o inflaţie de peste 3% în prima parte a anului, cred că toată lumea trebuie să înţeleagă să nu stăm cu dobânzile Robor sub 1%”.

Ionuţ Dumitru explică şi a doua categorie de factori, cei conjuncturali, care au precipitat tendinţa de creştere a Robor. ”Această creştere a fost accelerată şi precipitată de faptul că în ultima perioadă excesul de lichiditate pe care îl aveam în piaţa monetară a scăzut foarte mult, pentru că s-au făcut plăţi foarte mari de către companiile de stat către bugetul statului, acei bani evident fiind în piaţa monetară, în depozite bancare, iar acum nu mai sunt, sunt în conturile ministerului de Finanţe, ceea ce a diminuat lichiditatea pe care o aveam în sistemul bancar.”

Econmistul şef al Raiffeisen susţine că este foarte important să reţinem că inflaţia creşte, iar acesta este factorul fundamental care explică creşterea. ”Nu e anormal să ai un Robor care să conveargă înspre direcţia pe care inflaţia o dă, ci mai degrabă e anormal că fost dobânzile au extrem de mici în ultimii ani.

Ce a mai declarat la ZF Live:

Eu cred că ar trebui să ne uităm la dimensiunea cifrelor. Este adevărat, de la 1,2% la 2,4% înseamnă o dublare, dar să nu uităm că inflaţia în Româniaa fost foarte mică conjunctural. Am avut inflaţie negativă din cauza reducerilor de TVA. Când consumul creşte este normal să ai presiuni inflaţioniste.

Dacă acum 10 ani cineva ar fi făcut un sondaj dacă crede că vreodată Robor va fi sub 1% în România, probabilitatea era 0. Dar uite că am avut o perioadă lungă de dobânzi de sub 1%.”

În toate ţările europene se discută despre reapariţia inflaţiei.

Nu cred că imaginea de azi a Roborului are foarte multă relevanţă.

Noi ne aşteptam ca Roborul să depăşească 2% anul viitor. Săptămâna viitoare e şedinţă de politică monetară, e posibil ca BNR să ia nişte decizii. Robor ar treui să fie undeva la 1,75%, cât e dobânda de politică monetară. Dacă BNR ar fi avut un angajament ferm pentru dobânda de politică monetară, robor ar fi trebuit să stea în jurul la 1,75%.

Cred că sunt posibile două decizii în perioada următoare: o reducere de RMO, care sunt la 8%, şi mai e loc de manevră aici, dar lucrurile trebuie gândite foarte bine, pentru că pe final de an este de aşteptat să se cheltuie foarte mulţi bani, ceea ce va readuce lichitate în piaţă. În perioada următoare, în ianuarie, e o maturitate foarte mare la titlurile de stat şi se vor injecta destul de mulţi bani în piaţă la momentul respectiv.

În anii următori vom avea un curs mai volatin pentru un robor mai stabil. N-aş exclude un curs de 4,6-4,7 lei/euro la anul.

 
 
 
 
Cuvinte cheie:
subiect
, bogdan chiritoiu
, concurenta
, consiliu
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide