♦ În viziunea BNR, condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, incertitudini şi riscuri semnificative la adresa inflaţiei rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, dar şi măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.
Boardul BNR perseverează în prudenţă şi menţine dobânda-cheie la 7% în cea de-a doua şedinţă de politică monetară din 2024, la fel cum a făcut şi în ianuarie 2024 şi în precedentele şapte şedinţe din 2023, în condiţiile în care inflaţia va creşte în debutul anului 2024 din cauza taxelor şi impozitelor indirecte, pentru ca ulterior să revină pe scădere, dar cu un ritm încetinit, iar creşterea economică pare să aibă o „încetinire uşoară“ în T4/2023 şi T1/2024, în timp ce creditarea „şi-a mărit ceva mai evident dinamica anuală“.
Banca centrală anticipează atât creşterea inflaţiei la început de an, urmată de scăderi, cât şi incertitudini şi riscuri pentru inflaţie, în principal din cauza fiscalităţii.
„Prognoza actualizată a inflaţiei reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului 2024 - sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite indirecte -, şi a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit faţă de 2023 şi de proiecţia precedentă. Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, inflaţia anuală este aşteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii indicate de prognoza precedentă şi să atingă limita de sus a intervalului ţintei la finele anului viitor“, a transmis BNR după şedinţa de politică monetară de ieri. Descreşterea inflaţiei va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, conform evaluărilor băncii centrale, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, cărora li se alătură influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, însă mult mai lentă decât în proiecţia precedentă.
