Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a surprins în urmă cu două săptămâni când a majorat prognoza de creştere economică pe 2017 la 5,2% de la 4,3% în varianta de toamnă. Nu mai mică a fost mirarea când a majorat şi PIB-ul potenţal de la 4%, o valoare oricum optimistă, la 4,6%. Comisia şi-a justificat prognozele noi prin implicaţiile pozitive asupra economiei pe care le-ar avea măsurile de relaxare fiscală adoptate de noul guvern.
Deciziile guvernului de majorare a salariului minim brut la 1.450 de lei, de creştere a salariilor şi a pensiilor, alături de alte măsuri care derivă din aplicarea Codului fiscal (eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei de 7 eurocenţi, alături de reducerea cu un punct a TVA) lasă în economie peste 10 miliarde de lei, bani care ar putea da încă un impuls consumului, care, la rându-i, ar trebui să stimuleze economia. În aceeaşi vreme însă, măsurile guvernului lasă un gol semnificativ în buget, lucru ce înseamnă mai puţini bani pentru investiţii, deci mai puţine comenzi în economie, sau chiar mai puţine joburi în şantierele finanţate din buget. Ce înseamnă toate acestea pentru economie?
„Prognoza BCR pentru creşterea economică din acest an este de 4,3%. Pe partea de cheltuieli, aceasta ar urma să fie susţinută în special de un avans consistent, chiar dacă în uşoară decelerare, a consumului final, atât pe partea de consum al populaţiei, cât şi pe partea de consum guvernamental, această dinamică având ca un resort important ritmul alert al creşterilor salariale, în special în sectorul public”, comentează Horia Braun Erdei, economist-şef şi director de cercetare al BCR, cea mai mare bancă din sistem după active.
Potrivit economistului-şef al BCR, în ceea ce priveşte investiţiile – cel de-al doilea pilon al economiei, după consum – acestea ar urma să evolueze, în linii mari, ca în 2016.
„La nivelul formării brute a capitalului si a exporturilor ne aşteptăm la evoluţii în linii mari similare celor din 2016, cu un uşor potenţial pozitiv al exporturilor, susţinut de o creştere anticipată ceva mai alertă a cererii externe, în contextul unei economii europene pe care o vedem în uşoară accelerare. Pe de altă parte, anticipăm un ritm mai alert al importurilor, care ar urma să absoarbă din creşterea cererii de consum şi de investiţii. Pe partea de producţie, vedem o uşoară accelerare a industriei (susţinută de exporturi), în paralel cu o încetinire a creşterii serviciilor, dar nu una abruptă, acestea rămânând la nivelul anului 2017 unul din principalele motoare de creştere economică.“
Guvernul mizează în realizarea creşterii economice de 5,2% pe un avans al consumului de 7,2% şi al investiţiilor (formarea brută de capital fix) tot de 7,2%.
Nu poate fi demonstrat că Prognoza a preluat, de fapt, cifrele din programul de guvernare adoptându-le ca pe un scenariu propriu. Pentru că datele CNP au apărut cu trei zile înainte de publicarea proiectului de buget. Însă unele cifre – creşterea economică, de exemplu – au fost anunţate de partidul de guvernământ înaintea Prognozei.
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, se miră de noile date ale Prognozei, în vreme ce economistul şef al ING Bank, Ciprian Dascălu, se întreabă, fără a avea un răspuns, cum a ajuns CNP să majoreze PIB-ul potenţial la 4,6% dacă în economie nu s-a întâmplat nimic deosebit.
Scenariul Prognozei şi cel al guvernului sunt nepotrivite pentru o construcţie bugetară prodentă, spune Ionuţ Dumitru, care este şi preşedinte al Consiliului Fiscal, instituţie care, în punctul de vedere asupra bugetului, arată că are rezerve faţă de evoluţia proiectată a veniturilor din proiectul de buget, analiza preliminară indicând o potenţială supraevaluare a acesteia.
Adrian Codîrlaşu, director în cadrul UniCredit Bank şi preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari, subliniază că vârful de creştere pentru ciclul economic în care ne aflăm s-a consumat deja în 2016 şi, în mod firesc, asistăm la un declin, acesta fiind şi motivul pentru care aşteptărilor analiştilor financiari în privinţa evoluţiei macroeconomice se temperează. Prognoza de creştere a UniCredit Bank, cuprinsă într-un raport al băncii publicat luni, este de 3,4%, una dintre cele mai pesimiste anticipări din cele care au fost publicate până acum.
Economiştii Băncii Transilvania mizează, la rândul lor, pe o creştere economică de 4,3%, situându-se, alături de economiştii BCR, în plutonul optimiştilor. Creşterea ar urma să vină din consumul privat (plus 5%) şi din investiţii (plus 6,5%).
Alţi economişti privesc şi ei cu destulă încredere economia, dar cu multă reţinere cifrele avansate de guvern.
„Nu ai cum să ai acest nivel de cheltuieli pe investiţii de peste 4% din PIB cum anunţă guvernul, pentru că veniturile pe care se bazează cheltuielile sunt superoptimiste. Nu ai cum să realizezi o creştere economică de 5,2% în 2017 - asta este o fantezie - pentru că vârful de creştere economică pentru actualul ciclu economic s-a epuizat. Nu ai cum să atragi 22 de miliarde de lei bani nerambursabili, nu ai cum să strângi din taxe atât cât ai bugetat. O creştere de 3,8-4,2% ar fi mai potrivit să fi fost luat în calcul la fundamentarea bugetului“, comentează economistul Dragoş Cabat.
iulian.anghel@zf.ro
