Caracterul retroactiv al legii dării în plată şi plafonul de 250.000 de euro al creditelor pentru care s-ar aplica această lege - care nu este potrivit pentru persoanele „vulnerabile“ - sunt marile îngrijorări ale membrilor Consiliului Investitorilor Străini (CIS), exprimate ieri în cadrul unei întâlniri restrânse cu jurnaliştii.
Discuţiile au avut loc cu o zi înainte ca legea dării în plată, unul dintre cele mai controversate acte normative din ultimii ani, să fie discutată în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Caracterul retroactiv al legii ar presupune că darea în plată să se aplice şi creditelor în derulare.
„Deciziile de business la finalul unei zile se iau în funcţie de fapte şi de percepţii. Dacă unele legi se aplică retroactiv, ce percepţie au despre România oamenii de afaceri din birourile din Roma sau din Paris care au bugete de investiţii la dispoziţie şi care nu ştiu în ce ţări să mai investească?“, a fost întrebarea pusă de Eric Stab, preşedinele boardului Consiliului Investitorilor Străini şi preşedinte şi director general al companiei GDF Suez Energy. El a menţionat că, până acum, nu s-a realizat un studiu de impact cu privire la impactul legii dării în plată în sectorul imobiliar, despre accesul la credite al viitoarelor generaţii sau despre cine sunt cei din categoria persoanelor vulnerabile, pentru că nu se poate face protecţie socială pe banii băncilor.
De aceeaşi părere a fost şi Steven van Groningen, membru în boardul CIS şi preşedinte şi director general al Raiffeisen Bank România:
„Trebuie să existe o analiză de impact a legii, cum va afecta accesul persoanelor tinere la credite, ce se va întâmpla cu creditele refinanţate, cu preţul caselor, cu accesul persoanelor din mediul rural la creditare?“, a spus Van Groningen.
La rândul său, Mihai Bogza, membru în boardul CIS şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, spune că situaţia investiţiilor străine din România nu este prea bună (menţionând, de asemenea, că este greu să îşi amintească cineva de ultima investiţie de 500 de milioane de euro în România), iar aplicarea retroactivă a unei legi ar putea speria potenţialii noi investitori. „Caracterul retroactiv al legii dării în plată poate afecta orice sector de activitate din economie. Azi afectează băncile, mâine afectează cine ştie ce alt sector. Nu poţi să faci protecţie socială cu banii altora, ci cu bani publici. În plus, trebuie mai bine definită problema conflictelor de interese, astfel încât membrii Parlamentului care votează această lege să dezvăluie dacă au vreun interes personal atunci când o votează“, a mai spus Mihai Bogza.
O altă prevedere a legii dării în plată dezbătută ieri de membrii CIS a fost legată de plafonul de 250.000 de euro al creditului de care ar putea beneficia cei pentru care s-ar aplica această lege, în cazul în care va fi adoptată. Aceştia susţin că persoanele „vulnerabile“ sunt cele care iau credite cu valori mult mai mici de nivelul de 250.000 de euro. În acest context, Steven van Groningen a întrebat: „De ce nu creşte plafonul pentru Prima Casă la 250.000 de euro?“.
O decizie finală pentru legea dării în plată urmează să fie luată în Camera Deputaţilor, care este for decizional, probabil pe 6 aprilie. Cea mai recentă variantă a proiectului de lege include creditele cu un plafon mărit de la 150.000 de euro la 250.000 de euro, dar exclude finanţările Prima casă.
Citiţi exclusiv pe www.zfcorporate.ro ce mai zic reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini despre creşterea salariului minim pe economie
