„Este un recul al proiectului european. Nu este un eşec, dar este un recul care trebuie gândit şi de UE şi de UK. O rupere totală de UE nu e realizată pe deplin, sunt alte forme de colaborare. De procesul de integrare nu se poate desprinde. Problema este cum va fi reacţia Comisiei Europene – mai energică sau nu. Sau să închidă uşa, sau să o lase întredeschisă. Poate participa Marea Britanie sub alte forme la proiectul european.
Din perspectiva UK, este o victorie pentru tabăra leave, dar Scoţia şi Irlanda de Nord gravitează spre UE. Deci pe de o parte avem nu numai tendinţe de recul, de euroscepticism, de pe continent, dar avem şi manifestări de participare la integrare în UE“.
- Efecte pentru exporturi?
„Din punct de vedere comercial, este posibil ca această ieşire să conducă la micşorarea schimburilor comerciale. Dar efectul de uniune vamală rămâne, UK nu a ieşit din uniunea vamală. Eu nu cred că va fi atât de dramatic acest proces încât să iasă din uniunea vamală. Va putea fi, în varianta unei abordări dure a Comisiei a negocierile de ieşire a UK.
Nu vor fi efecte dramatice. Marea Britanie rămâne în spaţiul economic european. Avem relaţii bune cu Elveţia, Norvegia“.
- De ce s-a ajuns aici?
„Orice uniune vamală aduce beneficii, este vorba de efectul de comerţ. Dar în afară de acest aspect – libera circulaţie a mărfurilor, pe englezi i-a deranjat libera circulaţie a persoanelor“.
- Ce le veţi spune studenţilor?
„Le spun studenţilor că este un moment istoric fără precedent – implică o reconsiderare a proiectului european. Efectele de integrare economică şi politică sunt mult mai ample. Efectele de uniune vamală sunt cunoscute, dar UE este cel mai ambiţios proiect global de integrare economică şi politică. Nu este un precedent mai adânc decât acesta. Este posibil ca dorinţa de adâncire a procesului să fi dus aici. Se discuta de armonizare fiscală, de transformare într-o federaţie, ceea ce a deranjat. Nu există o teorie care să explice că acest proiect integrativ este 100% benefic.“
- Ce va face România?
„Noi suntem la periferie. Avem probleme de competitivitate, nu avem o alternativă la integrarea în UE. Există riscul de domino, dar atâta timp cât nucelul dur franco-german continuă, e bine, UE se dezvoltă pe mai multe sfere de integrare – nucleul dur, euroland şi un nucleu mai relaxat. Marea Britanie a avut opt-out la integrare. Nici Danemarca nu este ingerată perfect“.
- Efecte globale?
„Puterea economică a UE scade în comparaţie cu SUA şi China. Pe termen mediu şi lung UE va fi un actor mai slab, cu o competitivitate mai scăzută care se va răsfrânge şi asupra bunăstării generale. Această schismă europeană nu este de bun augur. Pierde din putere.
Încetinirea creşterii economice din zona euro ne poate afecta. La o despărţire de asemenea magnitudine pieţele financiare exagerează. Dar nu vor fi amânate decizii de investiţii.
Nu e un Lehman Brothers. Va duce la lipsă de încredere, dar nu e Lehman Brothers pentru că acolo era vorba de o bulă speculativă şi de neîncredere în sistemul bancar. Aici este o neîncredere în procesul de integrare europeană, are repercusiuni pe pieţele financiare, dar fundamentele economice sunt solide. Germania, continentul european vor avea o reacţie de surmontare.
Nu este o panică. Este un proces de recul, dar cu suficiente capete limpezi care să permită ca procesul european să nu se dezintegreze vom merge mai departe. Este mai mult emoţional“.
