COMENTARIU IULIAN ANGHEL

Creşte economia, creşte şi datoria. Creşterea economică din 2017 a adăugat la PIB 90 mld. lei, iar la buget 28 mld. lei, dar datoria publică s-a mărit cu 15 mld. lei

27 mar 2018 Autor: Iulian Anghel

Datoria publică a României, calculată după metoda europeană, a crescut în 2017 cu 15 mld. lei, în ciuda creşterii economice de 7% care a adăugat la PIB 95 mld. lei peste nivelul din 2016 şi a adus bugetului un plus de 28 mld. lei faţă de anul precedent.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, la finalul anului trecut, datoria publică calculată după metoda ESA 2010 a fost de 301 mld. lei, cu 15 mld. lei peste nivelul din 2016. Datoria a scăzut însă ca procent din PIB de la 37,6% în 2016 la 35,2%, graţie creşterii economice foarte puternice, de 7%, care a adăugat la produsul intern brut 95 de miliarde de lei, iar la bugetul consolidat 28 de miliarde de lei.

Potrivit sur­sei citate, pe me­to­dologia euro­pea­nă, ESA 2010, datoria publică a României a scăzut ca pondere în PIB cu 2,4 puncte, până la 35,2% din PIB, dar pe metodologia românească (ordonanţa de urgenţă 64/2007, care include în datoria publică şi garanţiile de stat) datoria a crescut de la 41,8% din PIB la 43% din PIB, reprezentând 358 de miliarde de lei.

Sunt mai mul­te motive pen­­tru care da­toria publică bru­tă scade de câţiva ani încoace (39,4% din PIB în 2014, faţă de 37,9% din PIB un an mai târziu şi 37,6% din PIB în 2016) – primul dintre ele fiind acela că, din 2015 încoace, „bufferul” – fondul tampon constituit la nivelul Ministerului Finanţelor pentru situaţii de urgenţă – este inclus în datoria publică şi, cu cât acesta este mai mare, cu atât datoria publică scade. Ministerul Finanţelor nu oferă date la zi, dar, la mijlocul anului trecut, bufferul era de 6 mld. euro. Cel de-al doilea motiv este chiar creşterea economică robustă înregistrată în ultimii ani.

„Ar fi fost culmea ca, la o creştere economică de 7% în 2017, să înregistrezi şi o creştere de datorie ca procent din PIB. Pe de altă parte, spre finalul lui 2017, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat mai puţin şi, foarte probabil, a acoperit cheltuielile din bufferul constituit la Ministerul Finanţelor şi este posibil ca, printr-un artificiu, datoria publică brută să mai fi scăzut puţin ca pondere în PIB”, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Pe de altă parte, arată economistul, în cazul unei ţări ca România, lucrurile pot lua rapid o întorsătură urâtă, pentru că o reducere a ritmului de creştere economică sau o recesiune ciclică - puţină probabil acum - ar răsturna datele problemei şi ar face ca datoria publică să sară cu uşurinţă deste 40% din PIB, un prag problematic pentru o economie mică.

În 2000, de pildă, anul care a însemnat începutul unui ciclu de creştere însemnat, datoria publică care include şi garanţiile era de 31% din PIB pentru ca, la finalul acestui ciclu, în 2008, ea să însemne 19% din PIB, graţie creşterii economice solide. Doi ani mai târziu însă vedem aceeaşi datorie explodând la 34% din PIB din cauza căderii economice.

„Pentru o ţară ca România, nivelul datoriei publice de 40-45% din PIB este unul critic, pentru că, după cum arată un studiu al BNR, la un asemenea nivel al datoriei probabilitatea intrării economiei în recesiune creşte la 50%. De aceea perioadele bune, de creştere economică, trebuie folosite pentru reducerea datoriei publice. Dacă acum s-ar întâmpla o recesiune - nu vorbim neapărat despre o criză majoră, este suficientă o recesiune ciclică - datoria publică a României ar sări uşor de 40% din PIB. Sigur, o astfel de recesiune este puţin probabilă acum pentru că toate datele indică prelungirea ciclului de creştere”, comentează Dumitru.

Potrivit datelor Finanţelor, datoria publică centrală a crescut cu 16,4 mld. lei în 2017 faţă de 2016, până la 287,2 mld. lei, în vreme ce datoria publică locală a scăzut cu 1 mld. lei, până la 14,4 mld. lei.

Datoria publică brută se adânceşte pentru că, în ciuda creşterii economice solide de 7% care a adus un plus la PIB de 95 de miliarde de lei faţă de 2016, iar la bugetul consolidat unul de 28 de miliarde de lei, deficitul s-a menţinut la pragul de sus de 3% din PIB, însemnând în 2017 24 mld. lei.

Din totalul datoriei înregistrate la finalul lui 2017, 154,6 miliarde de lei (lei şi echi­va­lent) era datoria publică brută internă şi 147 miliarde de lei, datoria publică ex­ter­nă. Din datoria internă, 90% era datorie pe termen me­­diu şi lung, iar din datoria externă aproape 100% era datorie pe termen mediu şi lung.

77% - 231 mld. lei - din datoria publică a fost contractată prin emisiuni de titluri de stat.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.03.2018

 
Cuvinte cheie:
crestere
, pib
, datorie publica
, crestere economica
, buget
, datorie
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide