Editura Comunicare.ro a lansat miercuri seară, la BNR, cartea fostului guvernator al Băncii Angliei Mervyn King, „Sfârşitul Alchimiei – banii, băncile, viitorul eocnomiei mondiale”, o lucrare care a polarizat lumea economică scoţând la iveală eşecurile unui sistem capitalist care a considerat că piaţa liberă rezolvă toate lucrurile.
“Economia nu se autocorectează”, a spus Mervyn King într-un mesaj video adresat celor care au participat la lansarea cărţii lui.
Prefaţa cărţii este semnată de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care a menţionat, citând-l pe Mervyn King, că această iluzie indusă de alchimia financiară trebuie să ia sfârşit.
“Aşa cum notează autorul – noi oamenii am creat şi banii, şi băncile riscante. Aceste insituţii create de om sunt importante surse de inovare, prosperitate şi progres material, dar şi de lăcomie, corupţie şi crize economice”, a spus Isărescu în prefaţă.
Şi bancherii au partea lor de vină în acestă criză economică prin practicile abuzive care au sfidat realitatea şi bunul simţ, dar în acelaşi timp, sunt şi dezechilibre majore între ţările care au economisit prea mult şi cele care au economisit prea puţin şi au fost nevoite să se împrumute.
“Unele ţări au economisit prea puţin şi au luat prea mult cu împrumut, pierzând apoi capacitatea de a susţine ritmul cheltuielilor. Alte ţări au economisit şi au dat cu împrumut prea mult. Mervyn King mărturiseşte că a fost mereu surprins de investiţiile în noi centre comerciale din Marea Britanie, pentru care erau căutate justificări în creşterea nesustenabilă a cheltuielilor consumatorilor. Şi totuşi, aceste realităţi n-au impresionat nici masa mare a analiştilor şi nici opinia publică”, notează guvernatorul BNR în prefaţă.
Nici până acum opiniile economiştilor nu sunt foarte clare în ceea ce priveşte declanşarea crizei financiare din 2008. Toţi analiştii au arătat cu degetul criza sub-prime din Statele Unite, dar cauzele sunt mult mai profunde.
Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, spune, citându-l pe fostul guvernator al Băncii Angliei, că sistemul financiar mondial, aşa cum a evoluat, nu a evoluat cum trebuie, a fost o eroare colectivă. “Alcătuirea sistemului financiar a fost greşită”, a spus Dăianu.
Cartea guvernatorului Băncii Angliei a polarizat lumea economiştilor pentru că a arătat cu degetul că lucrurile sunt dincolo de indicatorii macroeconomici.
Mervyn King a fost guvernator al Băncii Angliei între 2003-2013, el fiind de profesie jurist.
În criză, Marea Britanie, considerată una dintre economiile cele mai liberale, a fost nevoită să-şi salveze marile bănci de la faliment prin naţionalizarea lor.
Ceea ce predicau economiştii privind economia de piaţă s-a spuberat în câteva săptămâni, când statul a fost nevoit să intervină şi să injecteze zeci de miliarde de lire sterline/dolari/euro pentru a nu lăsa sistemele bancare să se prăbuşească.
Paul Dobrescu, de la editura care a lansat cartea la Bucureşti, a făcut o paralelă cu criza din 1929-1931, când statele nu au intervenit deloc, lăsând pieţele să-şi cureţe singure putregaiul. În 2018, statele din întreaga lume au intervenit cu bani publici pentru a salva sistemele financiare. “O criză, aşa cum a spus şi Mervyn King, este ca un atac de cord. Medicul nu îl întreabă pe pacient de unde are această criză şi încearcă să-l salveze. Aşa cu făcut şi statele.”
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a spus, făcând o paralelă cu ceea ce se întâmplă acum în Italia, că într-o ţară în care băncile o iau la vale, economia le urmează, de aceea este necesară această intervenţie.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, comentând cartea “Sfârşitul Alchimiei – banii, băncile, viitorul eocnomiei mondiale” a spus, ca o profeţie, că nu va trece anul 2019 fără o nouă criză la nivel mondial.
Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, spune că România are două avantaje şi un dezavantaj: Dimensiunea mică a sistemului bancar şi lipsa instrumentelor sofisticate face ca ”sistemul nostru bancar să nu aibă un risc sistemic”.
De asemenea, România are un nivel scăzut de supraîndatorare atât la nivelul statului, firmelor, cât şi persoanelor fizice, nivel care trebuie păstrat , a adăugat Lazea.
Aşa că atenţie la ce se întâmplă acum în sectorul public, pentru că acest grad redus de îndatorare trebuie menţinut cu orice preţ.
Singurul dezavantaj al României este deficitul extern, care este un rezultat al economisirilor mici interne versus investiţii. “Noi nu avem o economisire suficientă”, a menţionat Lazea.
