► Prognoza actualizată a inflaţiei reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului 2024 - sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite indirecte -, şi a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit faţă de 2023 şi de proiecţia precedentă.
► Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, inflaţia anuală este aşteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii indicate de prognoza precedentă şi să atingă limita de sus a intervalului ţintei la finele anului viitor.
► Descreşterea inflaţiei va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, cărora li se alătură influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, însă mult mai lentă decât în proiecţia precedentă.
► În anul 2023, rata anuală a inflaţiei s-a redus cu 9,76 puncte procentuale - de la 16,38% în decembrie 2022 până la 6,61% în decembrie 2023 - în contextul unor contribuţii majore, aproape egale, aduse de scăderile de dinamică consemnate de preţurile alimentelor procesate şi de preţurile energiei.
► Influenţe dezinflaţioniste suplimentare, dar mult mai modeste, au venit de pe segmentele LFO şi combustibili, în timp ce mici efecte de sens opus au fost generate de subcomponentele mărfuri nealimentare şi servicii de piaţă ale inflaţiei de bază.
► Cele mai recente date şi analize indică o încetinire uşoară a creşterii economice în trimestrele IV 2023 şi I 2024 faţă de trimestrul III 2023, implicând o accelerare a acesteia în termeni anuali.
► Incertitudini şi riscuri semnificative la adresa inflaţiei rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, dar şi măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.
► De asemenea, incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.
► Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
► Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
