Când două treimi din creditul de retail este în valută, discuţiadespre restricţionarea împrumuturilor în monedă străină apare catardivă.
În ultimii ani, această vulnerabilitate majoră a pieţei localeera ascunsă sub discursurile privind apropiata adoptare a euro.Numai că scenariul intrării în zona euro în 2015 nu mai estevalabil şi astfel riscul valutar va rămâne prezent încă multăvreme. Ce se mai poate face?
Dezechilibrul dintre creditul de retail în lei şi cel în valutăs-a accentuat în ultimul an, ponderea finanţărilor în alte monededecât cea locală urcând cu patru puncte procentuale la nivelullunii februarie faţă de aceeaşi lună din 2010, la 65% din soldultotal. Creditele în valută ale populaţiei ajungeau la echivalentula 65 mil. lei (16 mil. euro) la sfârşitul lui februarie dintr-unsold total de 100 mil. lei. Soldul creditului în valută a crescutcu 10 % în euro faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut,în timp ce creditele în lei s-au restrâns cu 8%.
După izbucnirea crizei economice Banca Naţională a făcut aşaîncât cursul să nu înregistreze creşteri dramatice pentru a limitadeteriorarea portofoliilor de credite în valută, care ar fi pututconduce la destabilizarea întregului sistem bancar. Mai mult,debitorii cu împrumuturi în valută au primit o gură de oxigen de laînceputul acestui an, leul apreciindu-se cu aproape 5% în raport cueuro faţă de decembrie 2010. Şi cu toate acestea, BNR vorbeştedespre descurajarea creditului în valută.
Chiar dacă în prezent nu există prea multe soluţii rapide deechilibrare a structurii pe monede a portofoliilor de credite,guvernatorul BNR a anunţat recent că intenţionează sărestricţioneze împrumuturile în monedă străină. Ar putea fi astfelobţinută măcar încetinirea acestora, dar încă nu se ştie exact cumanume.
Finanţările în valută sunt în general credite pentru locuinţesau împrumuturi de consum cu garanţii, iar bancherii susţin launison că soluţia limitării administrative a creditării în valutăar avea un impact negativ semnificativ pentru că alternativafinanţărilor în lei pe termene lungi nu este viabilă.
UniCredit este categoric împotriva restricţionăriiipotecarelor în euro
"Creditulipotecar ar fi practic omorât, pentru că nu sunt îndeplinitecondiţiile pentru o creditare pe termen lung în lei, nu avemrefinanţare.Din păcate, România se diferenţiază de alte ţări dinregiune prin dobânda de referinţă foarte ridicată, care faceprohibitiv creditul în moneda naţională", spune Răsvan Radu,preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank.
Dobânda de politică monetară de 6,25% pe an a BNR este cea mairidicată din regiune, fiind cu 0,25 puncte procentuale pestedobânda la forinţi, cu două puncte peste dobânda cheie din Poloniaşi cu 5,5 puncte mai mare decât dobânda stabilită de banca centralăa Cehiei.
Bancherii spun că ar fi însă de acord cu restricţionareacreditelor de consum în valută, văzând aici un risc mai mare decâtla ipotecare. "Pentru creditul de consum suntem perfect de acord curestricţionarea finanţărilor în valută, însă la ipotecare arînsemna practic îngheţarea pieţei: resursele în lei sunt foartescumpe şi nici nu există refinanţare la 30 de ani, aşa cum estenecesar pentru acest tip de credite", comentează Vladimir Kalinov,vicepreşedinte executiv pe retail al Raiffeisen.
El spune că gradul cel mai ridicat de neperformanţă seînregistrează tocmai la creditele în moneda naţională. "Nici nueste de mirare pentru că e vorba în primul rând despre clienţi carenu se încadrau în condiţiile de creditare în valută şi reprezentausegmentul cel mai slab, intrând primii la delicvenţă."
Dintre ţările din regiune, numai Ungaria înregistrează o ponderemai mare a creditelor în valută, de 67% din total, în timp ce lapolul opus se situează Cehia, cu o pondere a împrumuturilor învalută de sub 1% din total. Ungurii s-au împrumutat într-o măsurăsemnificativă în franci elveţieni şi au fost puternic loviţi dedeprecierea din ultimii doi ani a cursului de schimb, iarautorităţile au suspendat în vara lui 2010 creditarea în valută, înprezent discutându-se ridicarea acestei suspendări.
Pe de altă parte, susţin bancherii, restricţionarea credituluiîn valută ar afecta inclusiv creşterea economică. "O aplicare inextenso de restricţii la creditul în euro ar încetini foarte multcreşterea economică. La creditele pentru investiţii chiar n-ar avearost, companiile care nu au încasări în valută pot folosiinstrumente de hedging pentru a-şi acoperi riscul de curs. Unele aupreţuri legate la euro şi atunci nu au probleme", consideră RăsvanRadu.
Totuşi, recenta scădere a dobânzilor la lei pe piaţa monetarăinterbancară, care a redus diferenţialul de dobândă între lei şieuro, ar putea încuraja creditarea în lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
