Creşterea încasărilor bugetare şi majorarea absorbţiei fondurilor europene ar fi trebuit să fie condiţionalităţi ale acordului încheiat cu FMI la începutul crizei, consideră Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe.
"Ar fi trebuit încă de la debutul crizei, când am încheiat acordul cu FMI, să fie inclusă ca şi condiţionalitate creşterea încasărilor fiscale, ceea ce nu s-a făcut. Nici absorbţia fondurilor europene nu a fost prinsă drept condiţionalitate. În Bulgaria prin reforma finanţelor publice s-a ajuns la o ameliorare a colectării cu 3-4%. Bulgaria a arătat că se poate, de ce nu s-ar putea şi în România? Nu prin reforme 'hăirupiste' să creşti încasările cu 1,5% din PIB în două luni. Ci prin reguli, proceduri, transparenţă", a spus Dăianu.
El a adus în discuţie ponderea redusă a veniturilor bugetare în PIB în România şi a spus că România nu poate să-şi asigure competitivitatea numai reducând salariile, aşa numita devalorizare internă.
Ministrul Finanţelor Bogdan Drăgoi a amintit de colaborarea cu Banca Mondială pe partea de colectare. "Programul a fost demarat şase lun. Lucrăm pentru îmbunătăţirea colectării şi la reorganizare structurii ANAF în structuri regionale. Avem în vedere şi consoldiarea şi reducerea costurilor de colectare prin eliminrea anumitor flxuri şi să îmbunătăţim relaţia dintre contribuabili şi administraţiile fiscale.
Reorganizarea, care se doreşte a fi mai profundă decât cea din Bulgaria, va cuprinde atât optimizarea numărului de administraţii fiscale, cât şi întreg sistemul IT.
În structura ANAF, pe lângă aparatul propriu, funcţionează 42 de direcţii judeţene ale finanţelor publice şi circa 220 de administraţii ale finanţelor publice municipale, orăşeneşti, comunale şi ale sectoarelor din Bucureşti. Tot sub coordonarea ANAF activează Garda Financiară şi Administraţia Naţională a Vămilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
