♦ Nevoia de finanţare a statului în 2017 va cea mai mică din ultimii patru ani, ceea ce oferă guvernului măcar un moment de linişte într-un an care nu va fi deloc simplu şi în care piatra de încercare va fi păstrarea finanţelor publice în limita deficitului bugetar de 3% din PIB.
♦ Dacă în 2016 România a avut un vârf de plată, trebuind să rostogolească o datorie de 50,7 miliarde de lei şi să plătească dobânzi de 10 miliarde de lei – aşadar un serviciu al datoriei de 60,6 miliarde de lei – în 2017 va avea de reînnoit o datorie de cu 20% mai mică, de 47,4 miliarde de lei, şi va plăti dobânzi de 10,5 miliarde de lei, potrivit ultimelor date ale Ministerului de Finanţe. Serviciul datoriei publice va continua să scadă şi în 2018, până la 43,2 miliarde de lei, în vreme ce, dacă guvernul reuşeşte să menţină deficitul bugetar la sub 3% din PIB, datoria publică va rămâne la sub 40% din PIB în anii ce vin, în condiţiile în care ritmul de creştere economică nu ar trebui să coboare, până în 2019, potrivit prognozelor, la sub 3%.
♦ Lucururile stau destul de bine şi în privinţa datoriei externe totale a statului, publică şi privată, care la finalul lui noiembrie 2016 era de sub 60% din PIB (92,5 mld. euro). Deficitul de cont curent al statului a fost la 11 luni de 3,4 miliarde de euro, dublu faţă de aceeaşi perioadă din 2015, dar la distanţă însemnată faţă de situaţia de dinainte de criză, când un deficit de cont curent de 7-10% din PIB era ceva obişnuit. Deficitul de cont curent a fost probabil undeva la 2% din PIB în 2016 şi nu sunt semne că va deraia în 2017 cu atât mai mult cu cât consumul se va tempera. Cu o datorie publică mică şi cu o nevoie de finanţare ce poate fi acoperită fără dificultate, guvernul poate privi mai liniştit la eventualele tulburări externe având însă grijă să nu facă ţăndări stabilitatea finanţelor publice de care se bucură ţara în ultimii ani. Iulian Anghel
