Exista probleme de comunicare intre Trezoreriile bancilor, iar BNR are disponibilitatea de a intermedia discutiile intre jucatorii care au lichiditati in exces si cei care au nevoie sa atraga fonduri, a declarat Eugen Dijmarescu, viceguvernatorul Bancii Nationale, responsabil cu stabilitatea financiara si supervizarea pietelor financiare.
"Sunt convins ca nivelul ridicat al dobanzilor este o problema temporara. La sfarsitul lunii avem intrunirea Consiliului de Administratie si acest subiect va fi in agenda. Daca pana atunci vor aparea situatii reale, vom discuta individual cu bancile", a declarat Dijmarescu la conferinta Euromoney de la Salonic privind regiunea Europei de Sud-Est.
In ultima saptamana dobanzile in lei de pe piata monetara au explodat pur si simplu, situandu-se intre 30 si 120%, din cauza crizei de lei aparuta ca urmare a atacului speculativ asupra cursului leu/euro de catre jucatorii straini.
Viceguvernatorul sustine ca BNR este dispusa sa ajute bancile sa inteleaga mai bine pozitiile asumate, respectarea nivelului de constituire a rezervelor minime obligatorii si tranzactiile swap derulate. Totusi, Dijmarescu spune ca pana acum nu a fost cazul ca BNR sa ajute vreun jucator cu lichiditati speciale. BNR a asigurat in schimb finantare curenta prin facilitatea de credit lombard (imprumuturi acordate pe o zi, garantate cu titluri de stat), dar sumele utilizate nu au fost mai mari ca de obicei.
In cazul in care ar aparea o nevoie de lichiditati "reala" la nivelul intregului sistem, BNR are posibilitatea de a reduce nivelul rezervelor minime obligatorii. BNR impune in prezent bancilor sa imobilizeze 20% din fondurile atrase in lei si 40% din cele in valuta. "Nu putem sti cat va dura aceasta perioada de turbulente. Este foarte important ca fiecare banca sa aiba in vedere sa se aprovizioneze cu titluri de stat", a avertizat viceguvernatorul, admitand ca unii jucatori nu au astfel de instrumente in portofoliu si, in cazul in care au nevoie de lichiditati, trebuie sa apeleze la banci intermediare pentru a accesa facilitatile oferite de BNR. Viceguvernatorul a aratat ca leul a fost tinta unui atac speculativ saptamana trecuta, insa acum evolutia pietei arata ca nu mai exista presiuni pentru depreciere, iar piata s-a stabilizat.
In alta ordine de idei, Dijmarescu noteaza ca in ultima perioada s-a evidentiat o tendinta de incetinire a creditului pe fondul penuriei de lichiditati la nivel mondial, insa nu se poate vorbi de o scadere a volumului de imprumuturi. Totodata, este asteptata si o scumpire a creditelor in perioada urmatoare, insa oficialul BNR nu a oferit mai multe detalii. "Intreprinderile mici si mijlocii se bazeaza mai mult pe finantari de la bancile locale decat corporatiile, care apeleaza la credite intragrup. Romania are nevoie de masuri pentru sustinerea IMM-urilor." Una dintre solutii ar fi intensificarea implicarii fondurilor specializate in garantarea creditelor pentru IMM-uri, care sunt deja functionale. Totodata, aceste fonduri ar putea sa sustina si o parte din costul acestor finantari.
"Mai sunt si fondurile europene. Cei care nu le-au accesat, trebuie sa invete repede, pentru ca creditul va fi mai scump", a subliniat Dijmarescu. Restrangerea creditului va fi resimtita de asemenea si de populatie.
Analistii se asteapta la o incetinire semnificativa a creditului de retail incepand din aceasta toamna, odata cu implementarea reglementarilor mai stricte ale BNR, care impun bancilor o politica mai stricta de selectare a clientilor, peste care se suprapune si cresterea costurilor de finantare. In 2007, creditul de retail a urcat cu circa 80%, insa ritmul a inceput deja sa incetineasca vizibil, datorita efectului de baza, dar si externalizarii unor creante din bilantul bancilor locale.
Oficialul BNR a aratat ca pentru a mentine atractivitatea Romaniei pentru investitorii straini trebuie dezvoltata rapid infrastructura.
"Fara dezvoltarea infrastructurii, inclusiv la nivel regional, accesul in zone unde exista forta de munca educata, dar mai ieftina, nu este posibil." In alta ordine de idei, Dijmarescu a precizat ca banca centrala nu va renunta la obiectivul de inflatie, intrucat si-a asumat programul de convergenta la zona euro si considera ca scaderea indicelui preturilor este benefic pentru economie, populatie si firme. El a raspuns astfel la o intrebare privind eventualitatea de a alege intre reducerea inflatiei si intrarea economiei in recesiune.
Viceguvernatorul BNR a punctat insa ca deprecierea monedei, desi inflationista, a determinat, prin efectul de contractie a cererii, o incetinire puternica a cresterii deficitului de cont curent. "Estimam ca deficitul de cont curent va inchide anul sub 14% din PIB", a precizat Dijmarescu. Oficialul bancii centrale a adaugat ca estimarile indica o scadere a inflatiei in urmatoarea perioada, sustinuta si de productia buna din agricultura.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
