Economiştii susţin că dinamica PIB-ului din primul semestru este nesustenabilă în a doua parte a anului din cauza scăderii investiţiilor, în special ale statului, şi a deteriorării echilibrelor macro.
România a fost în trimestrul II campioana europeană la creştere economică, cu un avans peste aşteptări, de 5,7% în ritm anualizat, la fel ca în trimestrul anterior. Cei mai mulţi strategi estimau o creştere economică de 4,8-5,1% pentru perioada analizată, prognozele lor reflectând evoluţia negativă a activităţii din sectorul construcţiilor în prima jumătate a acestui an.
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 7,2% an/an în primul semestru.
În serie brută, creşterea anualizată a fost şi mai mare, de 5,9%, potrivit datelor Insse şi Eurostat. Faţă de trimestrul anterior, economia s-a extins cu 1,6%, mai lent decât în primele trei luni ale anului.
În ultima vreme România a obişnuit cu cele mai accelerate ritmuri de creştere ale PIB din Europa de Est şi chiar din UE, în condiţiile în care reducerile de taxe şi majorările salariale în sectorul de stat au stimulat cererea, după cum remarcă analiştii de la Bloomberg.
Deşi economia creşte, bugetul suferă, guvernul fiind nevoit să impună noi taxe şi impozite pentru a petici un deficit bugetar aşteptat să crească la - 3,5% din PIB anul acesta şi la - 3,7% din PIB anul viitor de către Comisia Europeană. Inflaţia ţine pasul cu creşterile, ajungând la cel mai ridicat nivel din 2014.
Financial Times notează că România culege roadele îmbunătăţirii economiei globale şi ale creşterii apetitului investitorilor pentru risc într-o ţară considerată cândva „vestul sălbatic“ al Europei.
Industria a avut o evoluţia remarcabilă în primul trimestru, dar producţia a fost direcţionată mai ales către consumul intern.
Reuters a remarcat că România are deficit comercial, în timp ce celelalte state vecine au surplus sau deficite mai mici.
„Cifrele ar trebui să fie uşor positive pentru leu, dar negative pentru obligaţiunile guvernamentale deoarece deficitul se va lărgi şi mai mult, majorând probabilitatea ca inflaţia să accelereze mai mult decât s-a anticipat“, a afirmat Ciprian Dascălu, economist-şef la ING.
Importurile au crescut cu 12,4% în primul semestru, la 36,7 miliarde de euro. Importurile de alimente au atins un nou record istoric, de 3,2 miliarde de euro. Exporturile au avansat cu doar 9,6%. Decalajul reprezintă o frână pentru creşterea economiei.
De asemenea, efect de frânare are şi retragerea investiţiilor directe străine. Potrivit datelor Băncii Naţionale, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,8 miliarde de euro în primele şase luni din acest an, comparativ cu 2,1 miliarde de euro în perioada similară din 2016 (-13,4%). Potrivit băncii centrale, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) din primul semestru al 2017 au însumat 2,17 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 338 de milioane de euro.
În perioada ianuarie-iunie 2017, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,74 miliarde de euro, comparativ cu 1,9 miliarde de euro în perioada similară din 2016. FMI estimează că economia României va creşte cu 4,2% anul acesta, ajutată de politica fiscală şi de creşterile salariale.
Comisia Europeană prognozează un avans al PIB de 4,3% în 2017 şi de 3,7% în 2018.
Prognozele BNR indică spre finalul anului o accelerare a inflaţiei spre 1,9% şi un nivel de 3,2% pentru 2018. În aceste condiţii, este de aşteptat ca şi dobânzile la lei să crească după ce timp de doi ani au stat la cele mai scăzute niveluri din istorie. Pe piaţa interbancară, ROBOR-ul a fost cotat sub 1% pe an.
Analiştii se aşteaptă ca procesul de creştere a dobânzilor să înceapă în ultimul trimestru al anului, pe măsură ce supralichiditatea din piaţă se va mai reduce, odată ce cererea de finanţare din partea statului va creşte, iar creditarea va avea un ritm de creştere mai ridicat.
BNR a informat ieri că datoria externă totală a crescut cu 1,8 miliarde de euro în perioada ianuarie-iunie, iar datoria pe termen lung a însumat 69,4 miliarde de euro la 30 iunie (73,6 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2016.
Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2017 nivelul de 24,86 miliarde de euro (26,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,3% faţă de 31 decembrie 2016. Potrivit BNR, în perioada ianuarie-aprilie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1,7 miliarde de euro.
De asemenea, în perioada ianuarie-iunie 2017, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,74 miliarde de euro, comparativ cu 1,9 miliarde de euro în perioada similară din 2016. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) din primul semestru 2017 au însumat 2,17 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 338 de milioane de euro.
„În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,05 miliarde de euro, balanţa veniturilor secundare şi balanţa serviciilor s-au încheiat cu excedente mai mici cu 247 de milioane de euro, respectiv cu 51 de milioane de euro, iar balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 562 de milioane de euro“, a transmis BNR.
Reacţii ale oamenilor de afaceri la creşterea economică din T2
Premierul Mihai Tudose comentează evoluţia PIB: „Este o creştere solidă“
Premierul Mihai Tudose a remarcat datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică, potrivit cărora România a consemnat o creştere economică de 5,8% în primul semestru, respectiv de 5,9% în trimestrul II din acest an, apreciind - pe contul său de Facebook - că „este o creştere solidă“. „Institutul Naţional de Statistică a anunţat, astăzi, că România are o creştere economică de 5,9% în trimestrul II din 2017, peste cifra de 5,7% din trimestrul I din 2017. Este o creştere economică solidă, care provine din mărirea puternică a producţiei industriale cu 8% şi din servicii. O contribuţie însemnată vine şi din sectoarele cu valoare adăugată medie şi mare, precum high tech“, a postat premierul. Mai mult, arată Mihai Tudose, „în primele şapte luni ale acestui an nivelul mediu al încrederii în economie a fost de 105,1 puncte, în creştere semnificativă faţă de 103,2 puncte, în perioada corespunzătoare din anul 2016. Sunt rezultate bune, care confirmă că România se află pe un trend pozitiv, pe care vrem să-l menţinem“. Mediafax
Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Creşterea din S1 nu poate fi susţinută şi în a doua parte a anului
Evoluţia economiei în trimestrul al doilea coroborată cu accelerarea inflaţiei şi cu deteriorarea echilibrelor macroeconomice reprezintă factori care exprimă o probabilitate ridicată de rebalansare a politicilor economice prin reacţia politicii monetare în lunile următoare, specifică o analiză a Băncii Transilvania. Institutul Naţional de Statistică (INS) a comunicat miercuri prima estimare privind dinamica economiei interne în T2 şi S1 din 2017, datele indicând o creştere a economiei interne pentru al optulea trimestru consecutiv în T2, cu un ritm trimestrial de 1,6%, în scădere de la 1,8% în T1. În dinamica, PIB-ul României a crescut cu 5,9% în T2 faţă de perioada similară a anului trecut.
„Considerăm că dinamica PIB-ului din primul semestru este nesustenabilă, aspect confirmat de climatul investiţional dificil, tergiversarea reformelor şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice“, spune Andrei Radulescu, senior economist al Băncii Transilvania. Cristina Bellu
Acesta menţioneaza ca pentru a doua jumatate a anului curent se asteapta la o încetinire a ritmului de crestere a economiei interne, pe fondul disiparii impactului Noului Cod Fiscal, acumularii de tensiuni si dezechilibre în economie.
„În a doua jumatate a anului ne asteptam la decelerarea economiei interne, pe fondul disiparii impactului Noului Cod Fiscal, acumularii de tensiuni si dezechilibre în economie, cu impact asupra costurilor de finanţare, într-un context internaţional caracterizat prin maturitatea ciclului economic post-criza si iesirea graduala din relaxarea monetara.“
Acest scenariu este susţinut si de deteriorarea încrederii în economie în perioada recenta, conform indicatorului Comisiei Europene.
Adrian Mihai, Fan Courier: „Vedem optimism în piaţă. Putem să avem o creştere şi mai mare dacă ni s-ar asigura predictibilitate“
„Resimţim creşterea economiei, toţi clienţii mari pe care i-am vizitat, care provin din toate industriile, au fost pe creştere. Cei din online au avut creşteri cu două cifre. Vedem optimism în piaţă. Urmărim evoluţia PIB-ului, am decis să facem investiţia în construirea unei de hale de sortare în Bucureşti având în vedere previziunea de creştere. Vrem să fim pregătiţi să gestionăm volume mai mari“, a declarat Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii companiei FAN Courier, cel mai mare jucător de pe piaţa de curierat, cu afaceri de 88 milioane de euroanul trecut. Mirabela Tiron
Radu Enache, Continental Hotels: „Economia funcţionează, semn că agenţii economici îşi fac treaba“
„Economia funcţionează, semn că agenţii economici îşi fac treaba, cred că putem să avem o creştere şi mai mare a PIB-ului dacă cei care ne conduc se concentrează să asigure predictibilitate în piaţă, să avem o legislaţie stabilă. Noi suntem pe creştere, am depăşit rezultatele bugetate, ne uităm la previziunile legate de PIB când facem bugetele“, a spus Radu Enache, proprietarul lanţului hotelier Continental Hotels, unul din cele mai mari de pe piaţa locală. Afacerile lanţului hotelier Continental Hotels au crescut cu 14% în primul semestru din acest an faţă de perioada similară a anului trecut şi a depăşit nivelul bugetat cu 6,55%.
