România are de recuperat decalaje consistente la capitolul incluziunea financiară în rândul femeilor, iar continuarea lărgirii abilităţilor lor digitale este o cale de urmat, reprezintă principala concluzie a unei analize realizată de Alpha Bank România care a luat în considerare informaţiile cuprinse în baza de date Global Findex realizată de Banca Mondială.
Datele sunt colectate în urma anchetelor desfăşurate la fiecare trei ani începând cu 2011. Ultimele date sunt din 2021 şi acestea au fost utilizate pentru conturarea comportamentului financiar al populaţiei feminine definit de combinaţia serviciilor financiare utilizate şi amploarea utilizării lor.
Astfel, potrivit analizei, comportamentul financiar în România şi în ţările din regiune, cu excepţia Cehiei, este majoritar determinat de populaţia feminină care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia în vârstă de peste 15 ani.
În România, ponderea populaţiei feminine care deţine un cont la o instituţie financiară este de 66%, fiind cea mai mică din regiune. Decalajul este mare şi faţă de Bulgaria care are a doua cea mai mică valoare de 84%, cu atât mai mult faţă de Polonia, Cehia unde peste 90% din populaţia feminină deţine un cont la o instituţie financiară.
Nici deţinerea de carduri, în special de debit, nu este atât de răspândită precum în regiune. Astfel, doar jumătate din populaţia feminină de peste 15 ani din România deţine un card de debit faţă de peste 70% în Ungaria şi Bulgaria şi de peste 80% în celelalte ţări, arată analiza Alpha Bank România.
În ceea ce priveşte îndatorarea, 38% din populaţia feminină împrumută bani, peste ponderea din Ungaria şi Cehia, dar numai 15% din populaţia feminină se împrumută de la o instituţie financiară, adică nici jumătate (40%) din cele care se împrumută.
Economisirea în rândul femeilor în România, atât ponderea celor care fac economii (39%), cât şi ponderea celor care economisesc prin intermediul unei instituţii financiare (14%), este cea mai redusă în regiune. În plus, mai puţin de jumătate din cele care economisesc (37%) aleg să folosească o instituţie financiară.
Contribuţia femeilor la intermedierea financiară a plăţilor de utilităţi este de asemenea redusă în România, atât pentru că mai puţine femei comparativ cu ţările în regiune, cu excepţia Greciei, fac plăţi de utilităţi (77% din populaţia feminină de peste 15 ani) cât şi pentru că puţine din plăţile de utilităţi sunt făcute prin intermediul unei instituţii financiare (20% din toate plăţile efectuate),
Aproape jumătate din plăţile de utilităţi (47%) sunt în numerar, cel mai mare procent din regiune. În schimb, în cazul transferurilor de bani în străinătate, cu toate că proporţia femeilor care fac aceste transferuri este cea mai mică în România (12%) cea mai mare parte a transferurilor (72%) se derulează printr-o instituţie financiară.
Comparativ cu femeile din ţările din regiune, în România femeile utilizează mai puţin telefonul mobil şi internetul ca mijloc de plată.
Doar 53% din populaţia feminină de peste 15 ani a făcut o plată digitală în cursul anului 2021. Decalajul este mare faţă de Bulgaria cu 68% sau faţă de celelalte ţări unde peste 80% din femei fac plăţi digitale. Telefonul mobil şi/sau internetul sunt mai puţin utilizate atât pentru plata cumpărăturilor făcute online cât şi pentru plata facturilor (35% respectiv 31% din populaţia feminină de peste 15 ani).
