♦ Încrederea analiştilor financiari în economie şi-a continuat căderea în ianuarie, în principal pe fondul deteriorării sentimentului privind evoluţia economiei interne.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA Romania a scăzut în ianuarie faţă de luna anterioară la 54,9 puncte, cu 6,5 puncte mai puţin decat valoarea consemnată în exerciţiul anterior.
Scăderea a fost cauzată, în principal, de indicatorul de condiţii curente, care a căzut puternic, cu 11,4 puncte, pană la 63,6 de puncte, în vreme ce indicatorul anticipaţiilor s-a redus cu 4 puncte, pană 50,5 puncte, fapt ce are legătură, în special, cu situaţia din SUA.
"Evoluţia economiei interne ridică unele semne de întrebare. Consistentă în analiza analiştilor financiari rămane observaţia că economia a atins în 2016 maximum de creştere în acest ciclu economic şi urmează, firesc, un declin. Această observaţie a cantărit şi în sondajul din exerciţiul anterior. Ianuarie a adus în plus incertitudinea", comentează Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA Romania.
Incertudinea la care se referă economistul este legată de faptul că, la momentul efectuării sondajului (ultima săptămană din ianuarie), nu exista un buget pe 2017, dar şi de avertizările unor instituţii potrivit cărora, pe scenariul economic croit de guvern, deficitul bugetar va depăşi anul acesta 3% din PIB, ceea ce ar putea antrena unele corecţii care să însemne fie blocarea unor proiecte de investiţii, fie taxe noi.
Romania a înregistrat în 2016 o creştere economică de 4,8%, cea mai mare de la marea criză încoace. Anul acesta, guvernul şi-a propus o ţintă de creştere şi mai mare, de 5,2%, puţin credibilă pentru majoritatea economiştilor, care anticipează însă un parcurs încă solid al economiei. Comisia Europeană, de pildă, prognozează un avans al PIB pentru Romania de 4,4%.
Începutul de an vine însă cu nişte avertizări. Inflaţia a trecut pe plus închizand paranteza aşa-numitei "inflaţii negative" pe care economia a experimentat-o vreme de un an şi jumătate. Inflaţia va ajunge la finalul anului la 1,7 - 2%. Prin urmare, dobanzile vor creşte, cel mai probabil începand cu a doua jumătate a anului. În prima lună din an, stocul creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor a crescut cu doar 0,9%, pană la 218 miliarde de lei. Spre comparaţie, în ianuarie 2016 creditarea privată avansase cu 2,8% faţă de ianuarie 2015 (e adevărat că în 2015 şi 2014 ianuarie a consemnat scăderi ale creditării, nu creşteri).
Din economie veştile nu sunt excelente. Industria a început anul cu stangul, spun managerii din industrie. Iar veniturile statului sunt şi ele sub semnul întrebării. Ministerul Finanţelor urmează să publice astăzi execuţia bugetară pe ianuarie, dar deja se ştie că veniturile sunt în scădere faţă de ianuarie precedent, cu 5%, în special din cauza reducerii încasărilor din TVA (încasările din ianuarie sunt pentru achiziţiile din decembrie). În acelaşi timp, excedentul bugetar care de obicei se înregistrează în ianuarie s-a înjumătăţit - 0,3% din PIB, faţă de 0,6% din PIB în ianuarie 2016. Veniturile cad, prin urmare, dar bugetul pe 2017 este construit pe o creştere a lor de 14%. O reducere de venituri va însemna, în primul rand, o blocare a proiectelor de investiţii, pentru că statul nu poate să nu acorde salarii sau pensii.
"Dacă Romania va depăşi deficitul de 3% din PIB, este pasibilă de penalizări din partea Comisiei Europene. Nu cred că se va ajunge acolo.
Cel mai probabil, pentru încadrarea în deficit, vor fi reduse cheltuielile de investiţii, cum se face în mod curent. Cand nu va mai fi de tăiat de la investiţii, pasul următor va fi creşterea de taxe", comentează Adrian Codîrlaşu.
Aceste lucruri se văd în aşteptările economiştilor. Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA Romania a scăzut în ianuarie, pentru a doua lună consecutiv, pană la 54,9 puncte. Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia romanească) şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.
Pe langă întrebările ale căror răspunsuri intră în calculul indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobandă, cursul de schimb euro/leu, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.
Indicatorul a fost lansat de CFA Romania în luna mai 2011 şi este folosit pentru a cuantifica anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în Romania.
