♦ Băncile au bani, dar preferă să îi ducă la BNR la dobândă de 6%, în loc să dea mai multe credite.
Piaţa interbancară a avut în ianuarie 2024 un excedent de lichiditate substanţial, de peste 60 mld. lei medie zilnică, marcând un nou record al ultimului deceniu. Această situaţie arată că băncile au bani, dar preferă să îi parcheze la BNR la dobândă de 6%, în loc să dea mai multe credite.
Practic, surplusul de lichiditate este plasat de bănci la facilitatea de depozit a BNR la o dobândă de 6%.
Suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost în ianuarie de 60,7 mld. lei, medie zilnică, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2012. Comparativ, în anul 2023 depunerile de acest tip au oscilat între 20 şi 45 mld. lei, medie zilnică.
În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel) şi nu dobânda-cheie de 7%, după cum au explicat şi analiştii.
Indicele ROBOR la 3 luni a continuat să scadă la început de 2024, pe fondul lichidităţii mari, coborând până la 6,10%. Anul trecut ROBOR la 3 luni a scăzut lent, în ciuda excedentului de lichiditate, închizând anul la 6,22%, faţă de 7,56% la început de 2023. Pe de altă parte, creditarea privată a încetinit spre finalul anului 2023 la circa 5% creştere anuală din cauza dobânzilor mari.
Odată cu menţinerea pieţei interbancare pe excedent de lichiditate, BNR a rămas şi la început de 2024, ca şi în 2023, debitor net în raport cu băncile comerciale.
