Ministerul Finanţelor a redeschis ieri o emisiune de obligaţiuni de stat pe trei ani obţinând un randament de 6,79%, în scădere cu jumătate de punct procentual comparativ cu nivelul de la lansarea emisiunii pe 11 aprilie.
Statul reuşeşte astfel să menţină tendinţa de scădere a costurilor de finanţare de pe piaţa locală, tendinţă susţinută de semnalele BNR de reducere succesivă a dobânzii-cheie şi de injecţiile constante de lichiditate făcute de aceasta pe piaţa interbancară.
Finanţele au împrumutat ieri peste 1,3 miliarde de lei, suma fiind cu circa 74% mai mare faţă de cea programată. Continuă astfel politica de atragere a unor sume peste nivelurile din prospectele de emisiune, pe seama trendului descendent al dobânzilor.
În ianuarie, Ministerul Finanţelor a strâns de pe piaţa locală circa 10 mld. lei, mai mult decât dublul volumului planificat. Pentru februarie au fost programate licitaţii de titluri de stat de 5 mld. lei (1,16 mld. euro).
Decizia de ieri a BNR de reducere a dobânzii-cheie cu încă jumătate de punct procentual, până la 5,5% pe an, era deja luată în considerare de piaţă, însă întăreşte direcţia descendentă a dobânzilor de pe piaţa monetară.
Chiar şi la noul nivel al dobânzii-cheie, rata ROBOR la 3 luni de pe piaţa interbancară se află la un nivel inferior, reflectând o situaţie confortabilă a lichidităţii.
Deşi cel puţin aparent Ministerul Finanţelor poate ridica bani fără probleme de pe piaţa internă, inclusiv la scadenţe mai lungi (luna aceasta este programată o licitaţie de obligaţiuni în lei pe 15 ani), marţi a emis obligaţiuni pe 10 ani de 1,5 mld. dolari pe Wall Street, la un randament de 6,875%.
Majoritatea comentatorilor consideră că prima de circa 0,6 puncte procentuale oferită investitorilor de către Ministerul Finanţelor este rezonabilă pentru o emisiune de intrare pe piaţa americană care se vrea a fi bază pentru mai multe emisiuni ulterioare, însă există analişti care contestă decizia Finanţelor de a se împrumuta la acest cost, invocând o dobândă echivalentă în lei de 9,5%, cu peste două puncte mai mare decât dobânda la care au fost emise ultimele obligaţiuni în lei pe 10 ani. De asemenea, este acuzată decizia de asumare a unei expuneri faţă de dolarul american, vulnerabilitatea faţă de oscilaţiile de curs de schimb fiind asimilate celei valabile în cazul împrumuturilor în franci elveţieni.
Dacă statul reuşeşte să profite de această conjunctură pentru a-şi reduce costurile cu refinanţarea datoriei publice, scăderile de dobânzi ajung mai greu la clienţii neguvernamentali ai băncilor. Unele instituţii de credit au operat de la începutul anului chiar majorări ale dobânzilor la creditele în lei în loc de reduceri, profitând de spaţiul de manevră creat de scăderea ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară pentru a-şi îmbunătăţi propriile marje.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels