Evoluţia economiei locale în 2024 se înscrie în tendinţele remarcate şi în restul Europei, urmând să marcheze o creştere moderată, sub potenţial, de doar 2,7%, depăşind uşor ritmul de 2% din 2023,
Creşterea economică va fi impulsionată în principal de investiţiile publice şi consumul privat, reprezentând o performanţă notabilă în actualul context macroeconomic, arată o analiză a iBanFirst.
„Perspectivele noastre privind evoluţia economiei româneşti sunt pozitive. Estimăm că PIB-ul va avea o creştere medie anuală de circa 4% în următorii 10 ani. Această rată de creştere este mai scăzută decât în trecut, deoarece reflectă o încetinire a creşterii la nivel global. Se preconizează că majoritatea economiilor vor opera sub potenţialul lor în 2024 şi în anii următori”, spune Alin Latu, Country Manager iBanFirst România.
Principalul motiv de îngrijorare al analiştilor de la iBanFirst este deficitul bugetar ridicat. Cu un deficit de 5,6% din PIB, România se situează peste nivelurile înregistrate de ţări cu economii similare, precum Cehia, care are un deficit bugetar de aproximativ 3% din PIB.
„Deşi până în prezent investitorii străini nu au manifestat o preocupare faţă de această problemă, situaţia este considerată o potenţială ameninţare pentru stabilitatea economică pe termen lung, necesitând măsuri urgente de redresare din partea viitorului guvern”, spun analiştii de la iBanFirst România.
În ceea ce priveşte inflaţia, analiştii prognozează că aceasta va fluctua în jurul valorii de 5% până la sfârşitul acestui an şi va reveni la ţinta de 4% a băncii centrale abia în 2026.
În cazul în care economia va arăta semne îngrijorătoare de slăbiciune, analiştii cred că banca centrală va prefera să ajusteze lichiditatea interbancară decât să scadă dobânda de referinţă.
În prezent, lichiditatea interbancară se află aproape de un nivel record, ceea ce face posibilă o relaxare a politicii monetare cu puţine efecte secundare negative asupra traiectoriei inflaţiei. iBanFirst estimează că ciclul de relaxare monetară va începe mai târziu şi va fi mai puţin agresiv decât se anticipa.
Analiştii estimează o primă reducere în luna mai, cu o rată de 6% până la finalul acestui an, comparativ cu 7% în prezent.
În ceea ce priveşte cursul de schimb al leului, analiştii estimează că perechea EUR/RON se va tranzacţiona într-un interval strâns în cea mai mare parte a anului, între 4,99 şi 5,02, în timp ce dolarul va menţine un trend ascendent faţă de leu pentru cea mai mare parte a anului. Perechea USD/RON a înregistrat o creştere de 2,60%, la cursul de 4,60, iar prognoza este că va atinge nivelul de 4,80.
“Alegerile prezidenţiale din SUA pot induce o creştere a volatilităţii valutare, însă este puţin probabil să afecteze evoluţia monedei”.
