Datoria totală a companiilor a ajuns la sfârşitul anului 2022 la 268,6 mld. lei, nivel de doar 1,4 ori mai mare decât volumul datoriei populaţiei, după ce în urmă cu un deceniu finanţările corporate erau aproape duble faţă de cele retail, iar în anii 2000 firmele luau credite de 30-40 de ori mai mari decât populaţia, conform datelor BNR. Reducerea raportului dintre creditele corporate şi cele retail din ultimii ani ridică întrebarea dacă băncile din România au preferat să împrumute mai mult populaţia, şi nu firmele/ producţia în ultimii ani. Şi de ce companiile din România ar fi acum mai puţin atractive faţă de acum 10 ani sau 20 de ani. O explicaţie a evoluţiei creditării pe cele două segmente ţine şi de etapele de privatizare ale sistemului bancar românesc şi de faptul că împrumuturile retail au explodat de-abia după anul 2000.
În anii 1990 creditul pentru populaţie era o raritate, sistemul bancar din România fiind încă dominat de bănci de stat, care finanţau mai ales companiile de stat. Pornind de la aproape zero, lucrurile s-au schimbat rapid după anul 2000, când mai multe bănci mari au fost privatizate şi activitatea de retail bancar s-a dezvoltat exploziv, aminteşte analistul economic Aurelian Dochia.
„Procedurile de analiză şi aprobare a unui credit au fost standardizate şi automatizate în mare măsură şi mult mai mulţi clienţi persoane fizice au găsit un acces uşor către un credit bancar”, spune el.
