Investitorii din SUA şi Marea Britanie au subscris aproape 80% din împrumutul de 1,5 mld. dolari luat de România, joi, de pe piaţa americană, dar bondurile în dolari au stârnit şi interesul germanilor, austriecilor şi asiaticilor. Investitorii români nu au lipsit, cumpărând 4% din obligaţiuni.
Perioada următoare se anunţă dificilă din punctul de vedere al nevoilor de finanţare ale statului. România trebuie să ramburseze o mare parte din împrumuturile externe, ceea ce va creşte substanţial serviciul datoriei pentru guvern şi BNR.
Ministerul Finanţelor anticipează că serviciul datoriei publice va urca în acest an la aproximativ 70 mld. lei, cea mai mare parte a sumelor reprezentând rate de rambursat. La datoria internă se adaugă şi rambursările în contul datoriei publice externe. În 2013 şi 2014 România este nevoită să dea înapoi finanţatorilor externi şi investitorilor în bonduri aproximativ 13 mld. euro.
În 2013, bondurile denominate în euro emise pe piaţa locală care ajung la scadenţă totalizează 1,8 mld. euro.
În plus, România trebuie să ramburseze în acest an 5 mld. euro din împrumutul contractat începând cu anul 2009 de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, din care circa 4 mld. euro vor fi suportate de BNR din rezervele valutare. Ministerul Finanţelor, care trebuie să plătească un miliard de euro din această sumă, adună fondurile necesare de pe piaţă şi plăteşte datoriile - inclusiv către FMI - împrumutându-se din altă parte.
Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare ale ţării. Iar dacă România ar alege să plătească datoria prin restrângeri de cheltuieli nu s-ar mai înregistra creşterea economică prognozată, potrivit analiştilor.
România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent. Finanţele au împrumutat de la începutul acestui an 14 mld. lei, 502,5 mil. euro şi 1,5 mld. dolari. Analiştii de la ING apreciază că Ministerul Finanţelor are acoperită o treime din necesarul total de finanţare pentru 2013.
Apetitul investitorilor pentru titlurile în lei emise de Finanţe s-a accentuat odată cu anunţul JP Morgan de la jumătatea lunii trecute privind includerea obligaţiunilor României într-un indice al băncii. Însă, interesul nerezidenţilor s-a diminuat treptat, de la începutul lunii februarie, iar randamentele au început să urce.
O consecinţă a emisiunii recente de obligaţiuni pe piaţa externă este o posibilă diminuare a ofertei de obligaţiuni în lei emise de Ministerul Finanţelor pe piaţa locală în următoarele luni, ceea ce antrenează atenuarea trendului de creştere a randamentelor.
Cheltuielile cu dobânzile au urcat mult în ultimii ani, iar Ministerul Finanţelor a încercat să controleze aceste costuri, având în vedere necesitatea încadrării în ţintele de deficit negociate cu FMI şi Comisia Europeană. În anumite momente, pentru a evita presiunea creşterii dobânzilor pe piaţa locală, Ministerul Finanţelor a mers să se finanţeze pe piaţa internaţională.
La emisiunea de bonduri în dolari cu scadenţa la zece ani de săptămâna trecută, randamentul a fost de 4,5% pe an, în timp ce anul trecut Finanţele au vândut bonduri în dolari pe aceeaşi scadenţă la un randament de 6,45% pe an. Programul Ministerului Finanţelor pentru acest an vizează emisiuni de 2,5 miliarde de euro pe pieţele externe.
Anul trecut necesarul mare de finanţare al statului a determinat un salt al datoriei publice spre 40% din PIB, însă ritmul de creştere s-a mai temperat comparativ cu anii 2010 şi 2011. Datoria publică a făcut anul trecut un salt de circa 17 mld. lei. Creşterea de datorie guvernamentală a fost determinată în principal de angajarea de datorie pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei, atât de pe piaţa internă, cât şi de pe piaţa externă, potrivit Finanţelor. În 2012, Trezoreria a împrumutat aproximativ 58 mld. lei lei din piaţa locală. La această sumă s-au adăugat emisiuni în valută de 2,25 mld. euro şi 2,25 mld. dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
