Ionuţ Mişa, şeful Direcţiei Mari Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, direcţia cea mai importantă din cadrul ANAF, ar putea deveni preşedinte al ANAF, afirmă surse apropiate Ministerului de Finanţe.
Preşedintele ANAF este acum Dragoş Doroş, care a venit pe această funcţie din cea de director pe fiscalitate la KPMG. Anterior fusese secretar de stat în Ministerul Finantelor. Ionuţ Mişa are 42 de ani şI a fost anterior directorul ANAF Constanţa.
Mişa a făcut declaraţii dure în 2016 la adresa practicilor multinaţionalelor de a scoate profiturile din ţară prin preţuri de transfer.
„Am făcut 14 controale pe dosare preţuri de transfer în primele şase luni din 2016. Am adus 44 milioane de lei la buget numai de la o companie de retail care făcea achiziţii de la afiliaţi la un preţ mult mai mare decât preţul pieţei sau plătea pachete salariale de o anumită valoare nejustificată“, a spus la ZF Live în 2016 Ionuţ Mişa, şeful Direcţiei Mari Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
Direcţia Mari Contribuabili acoperă activitatea a circa 1.500 de mari companii din toată ţara, care au pondere de circa 50% în totalul veniturilor totale la bugetul consolidat al statului, ce sau ridicat în total în 2015 la circa 233 de miliarde de lei (52 mld. euro).
„Avem o analiză pe transfer pricing făcută la nivelul Direcţiei Generale Mari Contribuabili la sfârşitul lui 2014, iar din analiza pe care am identificat-o atunci privind sumele suplimentare am ajuns la o sumă suplimentară de un miliard de euro numai pe marii contribuabili. Atunci însă erau 2.400 de companii acoperite de Direcţie“, a explicat Mişa.
Direcţia are în vedere companiile cu pierderi şi cu rate reduse de profit. „Avem companii care de 45 ani de zile au rata profitului între 1,9% şi 2%. Lucru care este evident destul de supărător pentru că este foarte puţin probabil ca cineva să gândească un anumit business şi să reuşească să îl facă la acelaşi nivel constant astfel încât rata profitului să fie în permanenţă aceeaşi. Este foarte mic, nu ar mai justifica o afacere în sine. Mai ales o afacere mare, de anvergură în România. Ar fi mult mai simplu ca respectiva companie să depună banii la bancă sau la un fond de investiţii şi să obţină un randament financiar mult mai bun şi mult mai justificat.“
Oficialul ANAF a mai spus că în principal companiile scot bani din România prin plăţi suprevaluate de bunuri şi servicii, apoi prin plăţi/bonusuri pentru management dar şi prin plăţi de milioane de euro pentru firme de avocatură sau chiar de consultanţă fiscală, care teoretic ar trebui doar să găsească căile legale de micşorare a bazei de impunere.
„Am avut un caz al unei companii din top 10 cifră de afaceri din România care scotea banii prin salarii nejustificate. După ce leam arătat raportul, au plătit la buget a doua zi 27 milioane de lei cu tot cu penalităţi de întârziere şi accesorii. E o practică foarte des întâlnită”, a explicat Mişa.
