"Vor fi capitaluri rătăcite, ieşiri de capital din Rusia, să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul, sau cel puţin eu. Nu sunt convins că avem fundamente atât de solide şi exporturile produc atât de bine. Cursul e determinat de piaţă, nu de ce vrea guvernatorul. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera", a spus Isărescu la conferinţa de presă pentru prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Banca centrală a introdus incertitudinea printre riscuri în ceea ce priveşte volatilitatea fluxurilor de capital spre economiile emergente, în contextul evoluţiilor geopolitice şi regionale, al continuării procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră şi al posibilelor ajustări ale conduitelor politicii monetare de catre principalele banci centrale.
"Deocamdată, în condiţii de criză, impactul asupra ţării noastre este incert", a adăugat Isărescu.
În urmă cu două zile, şeful băncii centrale declara că aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri româneşti, ca urmare a includerii României într-un indice JP Morgan, dar şi de capitaluri "care rătăcesc temporar" prin piaţa locală după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina.
"JP ne-a inclus pe o listă. A crescut cererea de titluri de stat româneşti. Spre deosebire de Turcia, unde s-au generat anumite ieşiri, în cazul crizei ucrainene, dimpotrivă, cred că rătăcirile capitalurilor care pleacă din Ucraina sau Rusia, unele mai poposesc pe la noi", a spus guvernatorul BNR.
Încă de la începutul săptămânii trecute, cursul de schimb a scăzut treptat pe piaţa interbancară, de la 4,45 lei/euro, iar în timpul şedinţei de vineri, 2 mai, a atins cel mai redus nivel din ultimele şase luni, euro fiind tranzacţionat la 4,4310 lei/euro. În aceeaşi zi, cursul de referinţă anunţat de BNR a coborât la 4,4340 lei/euro, cel mai mic nivel din 7 noiembrie 2013.
