"În economie mai sunt şi nişte constante. Ştim că la veniturile mai mici, există o rigiditate. Persoane cu venituri până în medie, dacă primesc un venit suplimentar nu se duc să-i economisească. Aici răspunsul este clar (...), aici esistă un argument puternic, dacă se doreşte stimularea consumului, că, într-adevăr, la veniturile sub medie, probabilitatea este mare ca o uşurare din rată să se ducă spre consum", a explicat Isărescu întrebat dacă un stimul fiscal pentru persoanele cu venituri sub medie se va reflecta mai rapid în consum şi în creşterea economică decât o măsură nediscreţionară, aplicată pentru toţi contribuabilii.
El a cerut, însă, presei să se adreseze Ministerului Finanţelor, întrucât nu cunoaşte toate detaliile proiectului şi, în aceste condiţii, nu ar putea să dea o interpretare exhaustivă sau să facă estimări de impact.
"Domnul ministru (Liviu Voinea) este modest. Şi-a creat o schemă care îi aparţine, eu nu vreau să îmi asum meritele (...) Să ştiţi că a discutat şi cu Fondul şi pe la Ecofin. În toate ţările se caută aceste măsuri care să stimuleze consumul, şi care să nu facă rău", a adăugat Isărescu.
Şeful băncii centrale a recunoscut că în anii precedenţi nu a fost un adept al stimulării consumului prin măsuri din partea autorităţilor, explicând că astfel de abordări nu puteau fi promovate într-o perioadă de ajustare a deficitului buegtar şi a celui de balanţă de plăţi.
"În 2011 am spus şi că nu e cazul să stimuleze consumul şi acum spun că este cazul. Păi în 2011 avea loc o corecţie masivă, toate politicile lucrau să ducă deficitul de cont curent de la 14% la mai puţin, şi deficitul bugetar de la 9% la mai puţin. Acum suntem jos de tot. Deficitul de cont curent a ajuns 1% şi dacă tendinţele continuă se va mişca spre surplus. Nu cred că România este bine să ajungă cu surplus de cont curent. Asta înseamnă că fie ar trebui să acumulăm rezerve, avem rezerve care după unii indicatori pot fi considerate excesive, fie să investim în alte ţări la rândul nostru. Nici aici nu cred că trebuie să abuzăm de dorinţa noastră de a investi în alte ţări. Apare această problemă de stimulare a consumului", a adăugat guvernatorul BNR.
În urmă cu două zile, oficialul BNR spunea că schema fiscală privind restructurarea creditelor reprezintă un prim pas spre diferenţierea impozitării, prin limita de venit de 1.600 de lei impusă pentru clienţii băncilor care pot beneficia de reducerea impozitului.
Proiectul de ordonanţă a atras, însă, critici din partea PNL, partid aflat la guvernare în coaliţia USL, întrucât această măsură limitează şansele implementării unei reduceri a contribuţiilor de asigurări sociale, iniţiativă a liberalilor care urma să fie introdusă de la mijlocul anului.
De altfel, liderii PNL au propus înlocuirea ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, pentru că ar fi fost de acord cu iniţiativa lui Liviu Voinea, pe care presa a numit-o "Electorata". Pe de altă parte, informaţii despre schimbarea iminentă a lui Chiţoiu de la Ministerul Finanţelor circulau din urmă cu două săptămâni.
"În ultimă instanţă, dacă persoanele cărora i se adresează această măsură sunt limitate la 1.600 lei, este un prim pas spre diferenţierea impozitării", a spus Isărescu.
Anterior, el a afirmat că băncile nu ar avea motive prudenţiale sau de afaceri pentru a reeşalona creditele fără restanţe, dar ar putea să aleagă o uşurare a plăţilor pentru clienţii care "gâfâie" şi sunt aproape de neperformanţă.
Luni seara, la finalul discuţiilor cu FMI, premierul Victor Ponta a confirmat informaţiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare.
Sistemul este opţional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunţat că ar fi încheiat vreo înţelegere cu instituţiile de credit.
Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.
Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.
Ponta a arătat că FMI consideră că decizia Guvernului de a sprijini pe o perioadă de doi ani persoanele care au credite va conduce la o creştere a creditării şi a consumului.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România consideră că ajutorul fiscal pentru populaţia cu venituri sub medie şi credite bancare ridică problema echităţii, însă este o măsură care va încuraja rambursările.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
