Cele mai mari bănci centrale ale lumii sunt la linia de start pentru inversarea unei serii record de majorări de dobânzi, însă calea în jos pentru costurile de finanţare va arăta diferit de cea în sus, scrie Reuters.
Băncile de ambele părţi ale Atlanticului se vor mişca probabil cu paşi mici cu pauze periodice, temându-se ca inflaţia, aflată încă peste ţinte, să nu-şi regăsească suflul. De asemenea, nivelul de jos al dobânzilor va fi probabil mai ridicat decât minimele istorice din ultimul deceniu.
Banca centrală a Elveţiei a devenit recent prima mare bancă centrală care şi-a relaxat politica cu o reducere surpriză de 25 de puncte bază a dobânzii sale de referinţă.
Decizia acesteia a pus în acelaşi timp capăt speculaţiilor investitorilor că strategii vor ezita să se mişte înaintea băncii centrale americane.
Banca Centrală Europeană ar putea fi următoarea cu o reducere de dobânzi în iunie având în vedere referirile repetate la şedinţa din luna respectivă.
Fed-ul şi Banca Angliei au sugerat amândouă că ar putea urma, dar şi-au menţinut limbajul suficient de vag pentru a face posibile mişcări fie în iunie sau iulie, cu condiţia ca datele care vin să nu le dea peste cap planurile.
Investitorii se aşteaptă ca Fed, BCE şi BoE să opereze fiecare reduceri de doar 75 de puncte bază până la finalul acestui an, în trei mişcări de 25 de puncte bază, modificări minore comparativ cu majorările de dobânzi din 2022, când băncile şi-au majorat câteodată dobânzile cu aceeaşi amploare într-o singură zi.
Estimările includ şi pauze.
Dar ce consecinţe ar avea pentru Europa o mişcare a BCE înaintea Fed-ului?
În faţa unui discurs prudent al preşedintelui Fed, Jerome Powell, şi a unei inflaţii încă ridicate în SUA, numeroşi analişti anticipează o reducere de dobânzi mai rapidă în Europa decât în America, notează La Tribune.
Iar această desincronizare a politicilor monetare ar putea impacta valoarea euro în raport cu dolarul, avantajând probabil companiile de pe vechiul continent.
Inflaţia rămâne prea „ridicată“ în SUA, a declarat Powell. Aceasta şi-a reluat creşterea urcând la 3,2% în februarie, în timp ce creşterea economică ar urma să se menţină la 2,1% în 2024, faţă de 1,4% anticipat anterior.
În zona euro, inflaţia a scăzut la 2,6% în februarie, iar vechiul continent se află în prag de recesiune cu o creştere de doar 0,8% aşteptată în 2024.
Având în vedere aceste diferenţe, analiştii consideră că există 75% şanse ca o primă reducere de dobânzi să vină din partea BCE în iunie. De partea americană, doar un analist din doi anticipează o reducere a dobânzilor de către Fed în iunie.
Managerul de active american Vanguard consideră chiar că Fed-ul nu va reduce dobânzile deloc în acest an, potrivit CNBC.
Care ar fi consecinţele unei mişcări mai tardive a Fed în raport cu BCE?
Numeroşi investitori ar vinde euro pentru a achiziţiona titluri de trezorerie sau alte obligaţiuni americane în dolari, ducând la devalorizarea monedei europene.
Totuşi, această devalorizare ar urma să rămână lejeră pentru că nu este vorba despre o divergenţă de politici monetare.
În această perioadă în care costurile energiei au trecut pe planul doi, întreprinderile europene ar putea beneficia de un euro mai slab văzându-şi în special exporturile crescând. Un curs de schimb favorabil le-ar permite să câştige la capitolul competitivitate pe plan internaţional.
