În sfârşit au apărut premise de ieftinire a creditelor în moneda naţională după ce prima lună din 2012 a adus scăderi notabile ale dobânzilor la care băncile se finanţează în lei între ele.
Chiar şi ratele ROBOR pe trei şi şase luni - care constituie bază de calcul pentru dobânzile la majoritatea creditelor în lei - au înregistrat reduceri care depăşesc şi jumătate de punct procentual faţă de sfârşitul lui 2011, în timp ce comparativ cu nivelurile din octombrie 2011 scăderile ajung la 0,7 - 0,8 puncte procentuale.
Doi paşi consecutivi făcuţi de banca centrală în direcţia reducerii dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,75% pe an în decursul a trei luni, instituirea tot de către BNR a unei ritmicităţi săptămânale a injecţiilor de lichiditate pe 7 zile şi, nu în ultimul rând, avântul statului de a cheltui în luna decembrie echivalentul a peste un miliard şi jumătate de euro - cel puţin după datele provizorii disponibile - au fost principalii factori care le-au imprimat dobânzilor această mişcare descendentă.
S-a conturat astfel o tendinţă schiţată din ultimele luni ale anului trecut, reflectând îmbunătăţirea condiţiilor de lichiditate de pe piaţă în pofida unor episoade de tensiune generate la un moment dat de intervenţiile valutare ale BNR în sprijinul leului.
Direcţia de ieftinire a leilor ar putea fi întărită săptămâna viitoare, pe 2 februarie, când numeroşi analişti se aşteaptă ca BNR să aibă destul curaj încât să facă şi al treilea pas de scădere a dobânzii-cheie până la 5,5% pe an.
Până atunci, clienţii băncilor care au credite în lei indexate la ratele ROBOR şi cu actualizare în ianuarie ar putea beneficia de o scădere a costului cu datoriile.
Alimentarea pieţei cu lichidităţi a făcut ca tendinţa de scădere să ajungă şi la dobânzile ROBOR pe termene mai lungi, fiind remarcabil că ROBOR la trei luni - rata la care se raportează costul multor credite în lei - a intrat luna aceasta din ce în ce mai mult sub pragul dobânzii-cheie de 5,75% pe an.
Analiştii Raiffeisen se declară de-a dreptul surprinşi de viteza şi amplitudinea mişcării de scădere a dobânzilor de pe piaţa interbancară şi deopotrivă a randamentelor la titlurile de stat.
Totuşi, nu încurajează aşteptări prea optimiste de ieftinire a creditelor în lei. "Ne aşteptăm ca dobânzile la depozitele şi la creditele în lei să continue să coboare în lunile următoare, însă într-o cadenţă stabilă."
De la jumătatea lunii octombrie, BNR organizează la începutul fiecărei săptămâni licitaţii repo (lichiditate contra titluri de stat) prin care injectează lei în băncile care au nevoie la dobânda de politică monetară. Sumele care au ajuns astfel pe piaţă au depăşit de mai multe ori echivalentul a un miliard de euro.
Banca centrală a atenuat astfel tensiunea generată de segmentarea lichidităţii pe piaţă - unele bănci având excedente, iar altele deficite - şi în acelaşi timp a dat mai multă greutate dobânzii-cheie.
Piaţa se aşteaptă mai departe ca BNR să introducă şi operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung, odată ce îşi va consolida poziţia de creditor net faţă de sistemul bancar (exceptând rezervele minime obligatorii pe care băncile trebuie să le ţină la BNR).
Atenţia se concentrează acum asupra şedinţei de politică monetară de pe 2 februarie, semnalul pe care îl va da banca centrală urmând să fie crucial pentru menţinerea trendului de scădere a dobânzilor la lei. Iar această scădere constituie o condiţie de bază pentru ca în sfârşit creditul în lei să poată concura creditul în euro din punctul de vedere al costului. BNR şi-a asumat încurajarea creditării în lei prin măsuri de reglementare, acum are ocazia să o facă în mod convingător şi prin semnalele de dobândă.
Analiştii Erste consideră că orientarea politicii monetare ar putea constitui un subiect fierbinte pe agenda discuţiilor dintre FMI şi BNR care se vor desfăşura în perioada următoare, în condiţiile în care experţii Fondului şi-au menţinut opinia că ultima reducere a dobânzii-cheie ar fi fost prematură în actualul context extern. Totuşi, Erste îşi menţine scenariul că BNR va reduce săptămâna viitoare dobânda la 5,5% pe baza scăderii semnificative a inflaţiei, a disciplinei fiscale arătate de Guvern şi a nivelului confortabil al rezervelor valutare care permite intervenţii în orice moment.
Şi Raiffeisen crede că dobânda ar putea ajunge la 5,5% pe 2 februarie, deşi iniţial analiştii băncii austriece anticipau că acest nivel ar fi urmat să fie atins de-abia în trimestrul al doilea. Principalul argument invocat: tot scăderea rapidă a inflaţiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
