România nu se află într-o poziţie confortabilă din perspectivaadoptării monedei unice europene din cauza creşterii datorieipublice, precum şi a deficitului bugetar şi riscului de ţară încăridicate, dar menţine ţinta de intrare în zona euro la orizontulanului 2015, afirmă Agnes Nagy, membru în Consiliul deAdministraţie al BNR.
Situaţia este înrăutăţită de deficitele excesive, dar şi de oserie de vulnerabilităţi care decurg din dependenţa de pieţeleexterne şi de spaţiul limitat de mişcare al autorităţilor,consideră Nagy, care se află la al doilea mandat în CA al BNR,fiind propusă pentru această funcţie de UDMR.
Nagy apreciază că adoptarea unilaterală a euro - sugerată uneoriîn mediile de business - "nu este nici posibililă şi nici viabilă,întrucât nu înlocuieşte procesul de reformă şi de restructurarenecesare economiei".
BNR a respins în mai multe rânduri ideea adoptării unilaterale aeuro, care s-ar traduce într-o pierdere a autonomiei politiciimonetare.
Nagy spune că în perspectiva intrării în zona euro în ianuarie2015, România ar trebui să intre în ERM II - mecanismul premergătoradoptării monedei unice, care reprezintă un test de stabilitate amonedei naţionale - în 2012. Intrarea în ERM II cu trei ani înaintede adoptarea efectivă a monedei ar asigura îndeplinirea criteriilorde convergenţă nominală, dar şi realizarea unor progrese importanteîn procesul de convergenţă reală.
"Adoptarea euro trebuie să fie ultima şi nu prima fază aprocesului de convergenţă", argumentează Nagy imposibilitateaadoptării euro înainte de a îndeplini criteriile de convergenţăreală.
Principalul indicator de convergenţă reală urmărit la nivelulComisiei Europene este valoarea Produsului Intern Brut (PIB) pe capde locuitor. Nivelul PIB/cap locuitor era în România de 5.500 deeuro la nivelul anului trecut, comparativ cu o medie de 25.500 deeuro în Uniunea Europeană.
Totodată, România nu îndeplineşte decât unu din cele cincicriterii de convergenţă nominală stabilite prin Tratatul de laMaastricht, şi anume, nivelul datoriei publice, situat la 23,7%faţă de un prag maxim de 60% din PIB.
În schimb, inflaţia medie şi rata dobânzilor pe termen lungdepăşesc cu patru puncte procentuale pragurile stabilite deoficialii europeni, în timp ce deficitul bugetar este cu pestecinci puncte mai mare decât nivelul maxim admis.
Nici alte ţări candidate la adoptarea monedei euro nu stau însămult mai bine la acest capitol, Polonia îndeplinind de asemenea unsingur criteriu - cel al datoriei publice. Totuşi, decalajele faţăde criteriile de la Maastricht sunt semnificativ mai mici princomparaţie cu România.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea recent că se menţineţinta de trecere la euro în ianuarie 2015, însă îndeplinireaacestui obiectiv va depinde de consolidarea fiscală şi de modul încare ţara va suporta acest proces.
Unii economişti spun însă că, având în vedere ultimele tendinţemacroeconomice, adoptarea euro nu va avea loc înainte de 2017.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
