Bănci și Asigurări

Necesar mare de bani. Ministerul Finanţelor a împrumutat 4 mld. dolari de pe pieţele internaţionale, pe scadenţe de 5 ani şi 10 ani, la dobânzi de 6%, respectiv 6,5%, sub nivelurile de la început de 2023. Unde vor ajunge banii?

La prima licitaţie de titluri externe din 2024 dobânzile au fost mai mici decât la bondurile în dolari din ianuarie 2023

Necesar mare de bani. Ministerul Finanţelor a...

Autor: Claudia Medrega

25.01.2024, 10:00 384

Cererea investitorilor a fost mare pentru titlurile româneşti scadente în 2029 şi în 2034, de 15,5 mld. dolari  Privind retrospectiv, în ianuarie 2023, statul se împrumuta în dolari pe 5 ani la un randament de 6,7%, în timp ce la bondurile în dolari pe 10 ani randamentul era de 7,2% Pentru tot anul 2024, România a programat împrumuri de pe pieţele externe de 8,5-9,5 mld. euro În tot anul 2024 sunt scadente emisiuni de euroobligaţiuni din cadrul programului MTN în valoare de circa 3,4 mld. euro echivalent.

Ministerul Finanţelor a împrumutat la prima ieşire din 2024 pe pieţele internaţionale suma totală de 4 mld. dolari prin obligaţiuni cu scadenţe de 5 ani şi de 10 ani, la randamente de aproape 6%, respectiv 6,5%, sub nivelurile de la început de 2023.

Prin obligaţiunile în dolari pe 5 ani, statul a împrumutat 2 mld. dolari, la fel ca şi prin bondurile pe 10 ani.

Cererea investitorilor a fost foarte mare pentru titlurile româneşti scadente în 2029 şi în 2034, ordinele totale de cumpărare urcând până la 15,5 mld. dolari. În acest moment, pe piaţa externă există un interes foarte mare pentru titlurile de stat româneşti datorită dobânzii mai ridicate pe care o are România.

La prima licitaţie de titluri externe din 2024 randamentele au scăzut faţă de nivelurile indicative iniţiale, fiind şi sub costul bondurilor lansate în ianuarie 2023.

În contextul cererii mari, România a reuşit să reducă spreadurile cu 30 de puncte de bază faţă de nivelul indicativ iniţial al preţului, astfel încât, la final, obligaţiunile pe 5 ani au ajuns la un randament format din randamentul de referinţă la titlurile de Trezorerie SUA pe 5 ani la care s-au adăugat 195 puncte de bază (1,95%), iar obligaţiunile pe 10 ani au ajuns la un randament de 235 de puncte de bază (2,35%) peste referinţa titlurilor Trezoreriei SUA pe această scadenţă, potrivit Bloomberg. Randamentul titlurilor Trezoreriei SUA pe 5 ani este de circa 4%, în timp ce la titlurile pe 10 ani nivelul este de 4,14%.

Privind retrospectiv, în ianuarie 2023 Guvernul împrumuta circa 4 mld. dolari în prima emisiune de bonduri de anul trecut, interesul investitorilor fiind atunci de 11 mld. dolari. Atunci, randamentele au fost de 6,7% pentru titlurile pe 5 ani, respectiv 7,2% pentru obligaţiunile pe 10 ani.

Deşi sub nivelul din 2023, randamentul bondurilor în dolari pe 10 ani depăşeşte randamentul la care statul se împrumută de la băncile de pe piaţa primară internă, de circa 6,2%

România a profitat de cererea ridicată pentru titluri de stat din pieţele emergente, după ce şi alte ţări din regiune au lansat bonduri în euro şi dolari pentru a-şi finanţa deficitele bugetare.

Înainte de licitaţia României, Ungaria a împrumutat 2,5 mld. dolari şi, în plus, 1,5 mld. euro împreună cu Slovenia. Œn plus, Polonia a efectuat cea mai mare emisiune de datorii externe din istoria sa la începutul lunii ianuarie, de 3,75 mld. euro. Œn total, ţările din regiunea ECE au emis obligaţiuni în valoare de 6,8 mld. euro şi obligaţiuni în valoare de 6,5 mld. dolari de la începutul acestui an, potrivit unui raport al Erste Bank.

Pentru tot anul 2024, România a programat împrumuri de pe pieţele externe de 8,5- 9,5 mld. euro, potrivit necesarului indicativ de emisiuni de titluri de stat şi în vederea îndeplinirii planului de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale pentru anul 2024.

În tot anul 2024 sunt scadente emisiuni de euroobligaţiuni realizate în cadrul programului MTN în valoarea de 3,42 mld. euro echivalent (22.01.2024 ñ 0,73 mld. dolari, 24.04.2024 ñ 1,38 mld. euro şi 28.10.2024 ñ 1,5 mld. euro), conform datelor Ministerului Finanţelor.

La momentul în care aceste emisiuni sunt rambursate, plafonul disponibil în cadrul programului de emisiuni externe MTN se eliberează şi poate fi utilizat pentru noi emisiuni.

Plafonul programului de emisiuni de bonduri externe a fost majorat cu suma de 6 mld. euro, de la 62 mld. euro până la 68 mld. euro. Această majorare ìare în vedere crearea posibilităţii ca Ministerul Finanţelor să poată continua utilizarea cadrului general al Programului MTN pentru a emite titluri de stat pe pieţele internaţionale în vederea îndeplinirii planului de finanţare aferent anului 2024, înainte ca titlurile să ajungă la scadenţă în această perioadăî, susţine Ministerul Finanţelor.

Ministerul Finanţelor a luat în calcul o dobândă medie estimată pentru împrumuturile externe din anul 2024 de 5,815% pentru emisiunile în valoare totală de 8,5 mld. euro. Dobânda anuală de 5,815% este calculată ca o medie a randamentelor titlurilor de stat emise de România cu maturităţi de 12 ani, 15 ani şi 30 ani, acestea fiind maturităţile standard care au fost utilizate şi care permit un mix optim între maturitatea portofoliului de datorie publică şi serviciul datoriei.

În anul 2023, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe pieţele externe 3,75 mld. euro prin două emisiuni realizate în toamnă şi circa 4 mld. dolari prin trei emisiuni de la începutul anului. Anteror, statul a împrumutat în 2022 de pe pieţele externe 6,1 mld. euro prin 4 emisiuni de eurobonduri, şi 4,45 mld. dolari, tot prin patru emisiuni în dolari. În 2021 au fost 4 emisiuni de eurobonduri, prin care Ministerul Finanţelor a împrumutat 7 mld. euro, şi nu au fost împrumuturi în dolari. Iar în anul 2020, marcat puternic de efectele pandemiei de COVID-19, împrumuturile în euro urcaseră la 8,8 mld. euro, iar cele în dolari au totalizat 3,3 mld. dolari, totalul echivalând cu 11,6 mld. euro, o sumă record împrumutată de România de pe extern, dublu faţă de program.

Ministerul Finanţelor şi-a stabilit pentru acest an un necesar de finanţare de 180 mld. lei, bani pe care îi atrage în lei, euro, dolari, sau chiar yeni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO