Bănci și Asigurări

Niculae Done, Partener Servicii de Asistenţă Fiscală, KPMG: Oare cei 52.000 de români care sunt afectaţi de eliminarea plafonului de contribuţii nu puteau fi investitori în economie, dacă ne interesa promovarea de capital autohton?

Autor: Ştefan Stan

19.01.2017, 10:33 359

La finalul lui octombrie 2016, în România erau 5,7 milioane de asiguraţi. Din punct de vedere al venitului, de la zero la 2.681 lei, salariul mediu brut în economie, sunt 4.177.858 de persoane, mare masă generatoare de contribuţii şi impozit. A doua categorie ca venituri sunt cei care câştigă de cinci ori salariul brut, adică limita până la care se aplica plafonarea, 1,475 mil de persoane. În programul de guvernare se vorbeşte despre o clasă de mijloc, dar nu se stabilesc criteriile. Cei cu un venit mai mare de cinci ori de salariul mediu brut de 2.681 sunt 51.866 de persoane. Dacă, ca strategie economică, guvernul ar urmări promovarea de capital autohton, nu cumva o parte din cei 1,475 mil. şi cei 51.000 de persoane ar putea fi investitori în economie? În schimb, ideea de egalizare persistă în mintea omului, a declarat Niculae Done, Partener Servicii de Asistenţă Fiscală, KPMG în România, în cadroul conferinţei ”Intrăm într-o nouă eră a fiscalităţii?”

„În Codul Fiscal se precizează că contribuţiile sociale obligatorii sunt acele prelevări pe care statul le percepe pentru asigurarea unor riscuri sociale, iar asiguratul va primi în contrapartida contribuţiei plătite servicii. Întrebarea mea este dacă eu plătesc, la salariul pe care îl am, mai mult de cinci ori decât e acolo, voi primi servicii de calitate? Atâta vreme cât avem un contract care stabilieşte pachetul standard de servicii sociale”, a adăugat Done.

”Trebuie să ne punem întrebarea: cum ne vedem noi ţara? Dacă noi o vedem aşa cum o vedem, ne putem aştepta la alţii să o vadă altfel? Este greu de spus dacă ne-am învăţat lecţiile.”

Ce a mai declarat Niculae Done

Trebuie să pornim de la un lucru esenţial: Bejamin Franklin spunea că în viaţă omul nu scapă de două lucruri: de impozite şi de moarte. Avem un stat. Statul, are nişte atribuţii. Şi atunci ce vrem? Vrem să avem sănătate şi altele. Pentru acestea, noi trebuie să plătim, este normal şi firesc. Când vrem să vorbim despre sustenabilitatea măsurilor fiscale, nu putem vorbi strict de măsurile fiscale, aşa cum sunt ele implementate în legilaţie. Am încercat să creez un gen de mecanism.

Economia e ca un autoturism. Nu poate funcţiona numai pe măsuri fiscale sau politici monetare. Deficitul bugetar este într-adevăr o problemă, dar nu este o problemă serioasă. E problemă serioasă doar când vorbim de cifra lui, de cât reprezintă el. Dacă facem finanţarea lui prin anumite resurse financiare, iar acea finanţare duce la crearea de investiţii productive în economie, atunci deficitul bugetar nu ar mai fi o problemă.

Crearea PIB-ului pe ce trebuie să se bazeze? Pe consum? Astăzi mâncăm, luăm bani cu împrumut să mâncăm, şi ce lăsăm generaţiilor viitoare? O datorie publică. Ce dorim să lăsăm copiilor? Datorii? Sau ceva avere?

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO