Afacerile pe care Millennium BCP le are în Europa în afara Portugaliei - concentrate în Polonia, Grecia şi România - vor fi considerate de acum încolo de către grup drept "non-core", adică vor fi tratate drept active care nu mai sunt esenţiale ca business şi ar putea fi vândute.
Potrivit raportului Millennium pe semestrul I, banca va evalua din punct de vedere strategic diferite opţiuni de a-şi valorifica deţinerile înainte de a lua o decizie finală.
Pentru banca din România, care avea la jumătatea acestui an o cotă de piaţă de circa 0,6%, noul principiu de business enunţat în raport indică mai degrabă o etapă de conservare: "stabilizarea operaţiunii şi reducerea impactului acesteia asupra rezultatelor băncii-mamă".
Pentru filiala din Polonia, care funcţionează pe o piaţă mai atractivă pentru investitori decât piaţa românească, portughezii au angajat Deutsche Bank şi Nomura pentru a-i sfătui asupra oportunităţilor de a "extrage" valoarea din această afacere. Vânzarea ar putea fi în acest caz cea mai probabilă variantă, în ultima vreme circulând speculaţii privind potenţiali cumpărători, însă noul val de turbulenţe din zona euro, care a lovit în particular băncile franceze, complică perspectivele.
În fine, în cazul băncii din Grecia Millennium caută variante de restructurare şi de reducere a expunerii, indicând drept posibilă participarea la procesul de consolidare de pe piaţa bancară elenă. Semnalul de începere a acestui proces tocmai a fost dat prin anunţul fuziunii dintre Alpha Bank şi EFG Eurobank, care ar urma să conducă la formarea celei mai mari bănci greceşti. După anunţul respectiv s-a aşternut însă tăcerea, fără a fi anunţat vreun calendar al fuziunii.De asemenea, este aşteptată o a două mişcare de consolidare de amploare care ar urma să implice National Bank of Greece sau/şi Piraeus Bank.
Cert este că Millennium s-a hotărât să renunţe la "experimentele" pe pieţe europene şi să se concentreze pe Portugalia, Africa, Asia şi Brazilia.
Un asemenea viraj strategic poate da fiori având în vedere că Millennium a fost în finala privatiză rii BCR, pierzând la limită în faţa austriecilor de la Erste.
Opţiunea de bază pentru cele trei bănci deţinute de portughezi în Polonia, Grecia şi România tinde să fie vânzarea, având în vedere că Millennium afirmă în raportul menţionat că deciziile care vor fi luate în urma evaluă rii celor trei active ar urma să ducă la creşterea semnificativă a ratelor de capital. La începutul verii banca a trecut la limită testul european de rezistenţă la stres, angajându-se să ia măsuri de consolidare a capitalului.
Dacă pe piaţa poloneză e mai uşor de vândut o bancă, în România investitorii nu se înghesuie, deşi există mai multe bănci care aşteaptă un nou acţionar capabil să le susţină mai departe. Surse bancare afirmă că în prezent Banca Carpatica este relativ avansată într-o negociere de vânzare, în timp ce alţi jucători precum MKB Romexterra, ATE Bank sau RBS tot aşteaptă.
Până recent era de vânzare şi Volksbank, însă banca locală nu a intrat în tranzacţia cu gigantul rus Sberbank, urmând să rămână sub controlul austriecilor încă doi-trei ani, potrivit informaţiilor oficiale.
Imediat după semnarea tranzacţiei pentru operaţiunile din regiune ale Volksbank, şeful Sberbank Herman Gref a declarat că nu are niciun plan privind România, însă se uită la Polonia şi Turcia.Millennium ar putea avea astfel un cumpărător pentru banca din Polonia.
Totuşi, în mediile bancare locale au început să circule speculaţii privind un posibil interes al ruşilor pentru Millennium Bank România.
Subiectul ar putea fi însă destul de complicat având în vedere că, potrivit unor surse bancare, Volksbank România nu ar fi intrat în tranzacţia cu Sberbank din cauza reticenţei semnalate de BNR vizavi de un asemenea transfer.
Deşi acum se confruntă cu perspectiva de a fi scoasă la vânzare, Millennium Bank România a continuat în semestrul I să-şi extindă baza de clienţi, mai ales pe partea de atragere de resurse, s-a concentrat pe IMM-urile din anumite sectoare şi a lansat o ofertă de servicii pentru clienţii cu venituri peste medie. De asemenea, s-a implicat în competiţia de pe piaţă pentru refinanţarea de credite şi a rămas în programul de credite ipotecare "Prima casă" în care statul preia acum jumătate din risc.
Pe de altă parte, banca a redus costurile prin închiderea a opt unităţi, însă fără o restrângere semnificativă a personalului, care numără 691 de angajaţi.
Rezultatul activităţii din semestrul I: portofoliul brut de credite a urcat cu 14,5% faţă de semestrul I din 2010, până la 357 mil. euro, depozitele cu 12,7%, la 250 mil. euro, iar câştigul din dobânzi s-a majorat substanţial cu peste 32%, la 10,2 mil. euro.
Totuşi, cu un cost al riscului de 5,9 mil. euro şi costuri operaţionale de 20,7 mil. euro, a rezultat în final o pierdere de peste 10 mil. euro în IFRS, ce-i drept în scădere cu 23% faţă de semestrul I de anul trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
