Cine vrea să vândă o bancă încă are în minte preţurile vechi de acum doi-trei ani, iar aceasta este una dintre problemele care fac ca numărul tranzacţiilor pe piaţa bancară din regiune să fie atât de redus, spune Roberto Nicastro, director general al grupului italian UniCredit, considerat "mâna dreaptă" a CEO-ului Federico Ghizzoni.
Cel puţin deocamdată, italienii continuă proiectul creşterii organice în România şi au deschis deja anul acesta 11 unităţi de retail, dar fără a urmări să se apropie de planul iniţial care mergea până la 50 de sucursale noi în ipoteza consolidării revenirii economiei în a doua jumătate a anului.
Oficialul UniCredit s-a aflat ieri la Bucureşti
într-o vizită de evaluare a businessului local - prima în calitate de director general al grupului. El cunoaşte însă piaţa locală de la începutul anilor 2000, chiar de când UniCredit şi-a făcut intrarea preluând banca turcă Demirbank, Nicastro fiind la vremea respectivă şeful diviziei "Noua Europă" care includea şi România.
El spune că este neclar în ce măsură creşterea cerinţelor de capital din partea autorităţilor europene de supraveghere va genera sporirea numărului de fuziuni şi achiziţii în industria bancară.
"Dintr-un anumit punct de vedere, o cerinţă de capital mai mare presupune ca o bancă să producă mai mult profit. Putem spune că noile cerinţe vor împinge băncile să se cumpere între ele în măsura în care aceste tranzacţii ar fi realizate la preţuri foarte ieftine pentru că numai astfel s-ar crea capital."
Vom vedea mai mult capital din afara Europei
Comparativ cu situaţia din trecut, bancherul italian crede că ne putem aştepta să vedem mai mult capital din afara Europei intrând în sectorul bancar continental.
Nicastro spune că Rusia are două bănci foarte mari, cu buzunare suficient de adânci pentru a putea trece la achiziţii, însă consideră că banii nu sunt totul într-o asemenea strategie.
"Problema ţine mai mult de capitalul uman disponibil decât de bani. Poţi să ai bani, dar îţi trebuie şi oamenii, managementul care să te facă să controlezi activele cumpărate."
Ruşii au căutat în ultimii ani să atragă şi manageri occidentali, astfel că tocmai Alessandro Profumo, fostul CEO al UniCredit, a devenit consilier special al gigantului rus Sberbank. Şi nu după mult timp Sberbank a făcut un pas important în Europa prin preluarea diviziei internaţionale a austriecilor de la Volksbank, mai puţin banca din România, şi au anunţat că se uită şi la Turcia şi la Polonia.
Nu avem pe agendă vreun parteneriat cu alt investitor la Bank Austria
Nicastro susţine că UniCredit nu are pe agendă intrarea într-un parteneriat cu un nou investitor în acţionariatul Bank Austria - grupul austriac prin care italienii controlează businessul din Europa Centrală şi de Est, mai puţin Polonia - într-un eventual demers de consolidare a capitalului.
Willi Cernko, CEO al UniCredit Bank Austria - cea mai mare bancă austriacă -, a respins la începutul săptămânii speculaţiile apărute în presa de la Viena privind o eventuală ieşire din grupul italian UniCredit.
"Nu suntem de vânzare, nici eu, nici banca pe care o conduc", a spus Cernko.
Prin Bank Austria italienii deţin 50,55% din acţiunile UniCredit Ţiriac Bank, pe care o controlează alături de omul de afaceri Ion Ţiriac.
Trebuie diferenţiat între creditarea economiei locale şi businessul de trading
Bancherul italian consideră că ar trebui făcută o diferenţiere mult mai puternică decât cele prevăzute deja în regulile Basel III între cerinţele de capital pentru un business bancar bazat pe creditarea economiei reale şi cerinţele pentru o activitate dominantă de trading şi investment banking. Problema este că în ultimii 20 de ani s-a ajuns la formarea unor grupuri în care bankingul tradiţional se întrepătrunde foarte strâns cu operaţiunile de investment banking.
"Creşterea foarte mare a cerinţelor de capital pentru activitatea de creditare a economiei reale poate genera o criză a creditului când de fapt tocmai această activitate este cea mai relevantă pentru binele societăţii."
Cât priveşte dezbaterea continuă privind nivelul cel mai sigur de capitalizare Tier 1 a unei bănci, care tinde să urce ba la 8%, ba la 9% sau chiar 12%, Nicastro spune că "sentimentul se schimbă practic în fiecare zi, în funcţie de mişcările pieţei. Pentru noi cel mai important este ca autoritatea europeană să ajungă la o poziţie cât mai stabilă în această privinţă".
Oficialul UniCredit evită o discuţie privind justeţea unor noi intervenţii ale statelor pentru salvarea băncilor care ajung la un pas de colaps, aşa cum tocmai s-a întâmplat cu Dexia. "Nimeni nu mai vrea un alt Lehman Brothers şi toate autorităţile acordă o atenţie enormă pentru ca un asemenea eveniment negativ să fie evitat." Nicastro susţine că băncile în general au devenit mult mai prudente şi sunt mai sănătoase. Şi cu toate acestea, Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, precum şi Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, au făcut apel zilele trecute la statele europene pentru a susţine de urgenţă recapitalizarea băncilor. Iar astfel de apeluri revin deşi implicarea fondurilor publice în salvarea unor bănci compromite procesele de reducere a deficitelor bugetare şi a datoriilor bugetare, Europa fiind astfel împinsă mai departe în cercul vicios care a amplificat criza.
Cum îşi explică bancherul italian criza actuală? "Fundamental este o criză a vechiului model care le permitea actorilor economici şi guvernelor să amâne continuu măsurile de restructurare recurgând la împrumuturi şi împingând problemele spre viitor. Ei bine, viitorul a venit, iar astăzi soluţia stă în efortul statelor avansate de a reevalua cheltuielile publice, de a aloca mai mult pentru investiţii şi mai puţin pentru cheltuieli obişnuite, de a creşte vârsta de pensionare şi de a reduce intervenţia guvernelor în economie."
El crede că salvarea zonei euro depinde de adoptarea unui nou pact la nivel european care să prevadă o coordonare fiscală puternică şi disponibilitatea ţărilor din UE de a ceda din puterile fiscale. "Nu îi putem convinge pe contribuabilii germani să susţină soluţiile de ieşire din criză dacă nu îi asigurăm că noua guvernanţă financiară a Europei va fi îmbunătăţită fundamental."
Nicastro adaugă însă că este nevoie şi de măsuri financiare pe termen scurt care să ajute la eliberarea tensiunilor enorme de pe pieţele financiare.
Pe de altă parte, nu vrea să se pronunţe asupra propunerilor vehiculate privind acceptarea de către investitorii privaţi a unei reduceri de până la 50% a datoriilor Greciei. "Este crucial să rezolvăm riscul ca această criză a Greciei să contamineze restul Europei."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
