Forintul, anul acesta una dintre cele mai slabe monede din lumea dezvoltată, şi-a reînceput ieri picajul după ce la mijlocul lunii banca centrală a Ungariei a intervenit de urgenţă pentru a stopa căderea prin ceea ce analiştii consideră a fi arme tactice din arsenalul de război pentru frontul valutar. Deprecierea forintului este o problemă gravă pentru Ungaria deoarece această ţară se luptă cu una dintre cele mai puternice inflaţii din UE.
O monedă slabă înseamnă şi mai multă inflaţie, iar forintul a ajuns să se ducă în jos atât de rapid încât în Ungaria se discută despre înlocuirea acestuia cu euro, dacă nu în totalitate măcar la plata salariilor sau în anumite tranzacţii. Unul dintre efectele toxice ale inflaţiei este reducerea puterii de cumpărare, iar analiştii maghiari spun că deşi salariile cresc, acestea au început să creeze o spirală salarii/inflaţie, în care inflaţia este alimentată de creşterea veniturilor.
Însă majorările salariale sunt limitate, în timp ce scumpirile par să aibă mai mult spaţiu de desfăşurare. Aceasta înseamnă că în următoarele luni este de aşteptat ca puterea de cumpărare a maghiarilor să scadă. Toate acestea se întâmplă deşi banca centrală maghiară a fost prima din UE care a recunoscut pericolul inflaţiei şi prima care a acţionat contra ei prin creşteri de dobânzi.
Luna aceasta, pentru că spaţiul pentru creşterea dobânzilor de referinţă s-a restrâns, instituţia a acţionat pentru reducerea presiunilor asupra forintului prin creşterea semnificativă a unor dobânzi overnight şi introducerea unor noi instrumente de reglaj fin al lichidităţii în forint – o armă tactică, după cum o descriu analiştii de la ING. Spre deosebire de gardianul forintului, banca centrală a Poloniei a ignorat mai mult timp pericolul, iar inflaţia a explodat, în timp ce economia alunecă în recesiune.
Ca toate colegele din regiune, instituţia a ridicat în cele din urmă dobânzile pentru a stopa scumpirile doar pentru a face o pauză în prag de alegeri. Dobânzile mari descurajează consumul, frânând inflaţia, dar frânează şi creşterea economică. Acum, guvernul polonez află pe pielea lui ce se întâmplă când investitorii încep să se teamă că banca centrală îşi întoarce spatele inflaţiei pentru a ţine economia cu motoarele turate pentru alegerile de anul viitor, după cum scrie Bloomberg.
Spre deosebire de Ungaria, unde şeful băncii centrale a ieşit de sub influenţa partidului de guvernământ, devenind un critic al politicilor electorale inflaţioniste ale acestuia, guvernatorul băncii naţionale a Poloniei este un aliat al guvernului şi prieten cu conducătorul din umbră al ţării, cu şeful partidului aflat la guvernare. Astfel, prăbuşirea pieţei obligaţiunilor guvernamentale poloneze s-a accelerat săptămâna trecută, yield-urile titlurilor cu scadenţa la 10 ani depăşind 9%. În zona euro, această cotă este considerată periculoasă deoarece costurile datoriei statului devin nesustenabile.
În ultima lună, valoarea titlurilor de stat poloneze a scăzut mai mult decât în oricare altă ţară a lumii, scrie Bloomberg. Yieldurile (care evoluează în direcţia opusă valorii obligaţiunilor ) Poloniei au crescut chiar mai mult decât cele ale Marii Britanii, care se confruntă cu o criză financiară distrugătoare de premieri. În ultima lună, yieldurile poloneze pe zece ani au sărit în sus cu aproape trei puncte procentuale, iar premierul Mateusz Morawiecki a asigurat că va folosi politici bugetare „responsabile“ şi că nu intenţionează să recurgă la măsuri neconvenţionale pentru a tempera volatilitatea de pe pieţe.
Fuga investitorilor de datoria Poloniei a fost declanşată după o decizie surpriză a băncii centrale de a nu mai majora dobânzile cu toate că inflaţia nu a fost adusă sub control.
Această hotărâre a şubrezit încrederea că conducerea instituţiei va lupta cu creşterile de preţuri mai ales într-o perioadă în care guvernul majorează toate cheltuielile, de la subvenţii pentru energie la alocaţii sociale şi creşterea forţei militare.
„Politică bugetară laxă alături de politică monetară laxă este o combinaţie periculoasă“, spune Viktor Szabo, strateg la Abrdn Plc. Datele economice arată o imagine descurajatoare: inflaţie de peste 17%, dobânzi reale negative de două cifre, deficit bugetar şi de cont curent şi în cel mai bun caz stagnare a PIB. În faţa neîncrederii investitorilor, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a lăudat cheltuielile guvernului. El vorbeşte şi de o conspiraţie europeană pentru ca partidul de guvernământ să piardă alegerile. Un plus al economiei poloneze în acest context este că datoria de stat este mică, de circa 50% din PIB.
