Sistemul bancar românesc este unul solid, modern şi rezilient, crede Radu Gheţea preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Bank, care punctează că valoarea activelor bancare de pe piaţa locală aproape că s-a dublat în ultimul deceniu.
„Concluzia este că sistemul bancar românesc este unul solid, modern, un sistem rezilient. Este un sistem mic în comparaţie cu ceea ce ne-am dori să fie. Dacă ne uităm la ce a fost acum 10 ani în comparaţie cu sistemul bancar în acest moment, am observa că totalul activelor aproape că s-a dublat, de la peste 360 mld. lei la 700 mld. lei. Numărul băncilor a scăzut cu 8-9 bănci, dar prin procesul de fuziuni şi achiziţii, unul care văd că va continua şi în perioada următoare, avem o dinamică a sistemului bancar”, a spus Radu Gheţea în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2023, ziua 2.
Ce a mai declarat Radu Gheţea în cadrul evenimentului ZF:
• Per total, sistemul nu a făcut altceva decât să crească în volume, în performanţă. Acum 10 ani, avem return on assets (ROA) şi return on equity (ROE) negativ, iar în prezent avem ambii indicatori pozitivi. Nu avem şi nu am avut în ultimii 10 bănci în suferinţă în sensul intrării în faliment, în sensul prăbuşirii. S-au luat măsuri destul de devreme şi băncile care au simţit că nu mai pot face faţă într-o competiţie din ce în ce mai puternică s-au retras, au fost vândute sau integrate în băncile mamă.
• Nivelul creditelor neperformante a scăzut de pe la 18% până pe la circa 2%. În afară de faptul că există o cooperare mult mai strânsă între client şi bancă, faptul că educaţia financiară, cea pe care Asociaţia Română a Băncilor, comunitatea bancară, o promova încă din anii 2010 – 2012 şi care acum este mai intensă, mult mai intensă, contribuie foarte mult la această situaţie. Oamenii au înţeles şi înţeleg mai bine ce înseamnă un credit, care sunt riscurile, la ce se expun. Băncile au o atitudine mult mai grijulie faţă de clienţi, iar acest lucru se reflectă inclusiv în aceste cifre.
• În ultimii 10 au fost implementat acordul Basel III, CDR IV, în 2012 se aplica pentru prima oară IFRS în România integral, sunt nişte realizări care par de nivel foarte tehnic, dar ele sunt foarte importante. Dacă este vorba de comparabilitate, sistemul românesc se poate compara cu oricare sistem din Europa, din lume, din punctul de vedere al metodologiilor şi al best practices în activitatea bancară.
• Sistemul bancar trebuie să ţină pasul cu ceea ce se întâmplă într-o economie, nu poate să fie înainte. Nu poţi să dai un credit cu forţa. În ultimii 7-8 ani au intrat în România foarte multe fonduri din zona europeană, fonduri ce au suplimentat ceea ce au făcut băncile. Dacă în 2012 sau 2015 singura sursă de finanţare pentru companii se baza pe creditele pe care puteau să le ia companiile, dar şi pe finanţarea pe care o putea obţine statul, inclusiv prin titluri de stat, în prezent vorbim despre multe miliarde care vin sub formă de subvenţii sau de credite cu dobândă foarte mică şi termen lung.
• Dacă adunăm aceste două surse de finanţare – sistemul bancar şi ce vine din UE – se adună foarte multe miliarde care contribuie la faptul că activitatea economică are un ritm de creştere peste cel pe care l-am arătat în sistemul bancar, de exemplu.
• Libra Bank este un exemplu că se poate face performanţă şi la dimensiuni mai mici, cu condiţia să-ţi alegi corect nişa în care vrei să operezi. Acum ne orientăm foarte mult spre finanţarea proiectelor în energie pentru că asta este cererea. Cred că secretul este să ai întotdeauna produse şi servicii adaptate la cererea care există în piaţă. Anul trecut şi anul acesta facem din nou profit şi îl punem în rezerve pentru a fi pregătiţi pentru orice fel de mişcare care ar putea apărea în ceea ce priveşte realizarea indicatorilor de prudenţialitate la nivelul cerinţelor în continuă modificare de la Banca Centrală şi Banca Centrală Europeană.
• Întotdeauna există o dorinţă din partea fondurilor de a-şi maximiza profitul, de a face exituri şi aşa mai departe. Nu pot să spun că în cazul Libra Bank există o situaţie de iminentă tranzacţie. Probabil că într-o zi se va întâmpla şi în cazul nostru.
• Acum 10 – 12 ani era în discuţie celebra ordonanţă 50, aplicare Directivei europene 48, când se punea problema eliminării comisionului de rambursare anticipată. După vreo doi ani de zile de zbateri la Parlament, directiva europeană a fost transpusă într-o manieră nu foarte avantajoasă pentru sistemul bancar, s-a aplicat. Cu acea ocazie a fost reglementat foarte clar şi modul în care trebuie calculate dobânzile, modul în care se fac scadenţarele şi s-a prins în lege treaba asta.
• Acum asistăm la o situaţie în care băncile sunt sub lupa ANPC, ceea ce este foarte bine, trebuie să avem şi control, şi sunt blamate că că aplică un sistem care nu este în avantajul clienţilor. Este un sistem bazat pe lege, iar când a fost făcută legea s-a aplicat ceea ce se aplică în sistemul bancar din toată lumea. Una dintre preocupările de atunci şi de acum a fost să găsim acea soluţie prin care cât mai mulţi clienţi să se poată califica pentru un credit. Astfel, nu cumva ar trebui să ne gândim la „fii atent la ce îţi doreşti pentru că s-ar putea întâmpla”.
• Acum suntem la nivelul de 32 de bănci, dar să nu uităm că avem şi opt sucursale ale unor bănci străine. Mi-aş dori ca unele dintre sucursalele unor bănci străine care sunt în România de mult timp să devină bănci comerciale, adică să se dezvolte mai mult pentru că piaţa este suficient de bună.
• În ceea ce priveşte unde o să ajungă sistemul bancar în câţiva ani, avem în faţă câteva operaţiuni de vânzare şi de reducere a numărului de bănci, dar la totalul activelor probabil că vom rămâne în pas cu economia, adică fără să apară alte bănci sistemul se va dezvolta. În legătură cu evoluţia dobânzilor, cred că nu va afecta în niciun fel sistemul bancar, cum nu l-a afectat niciodată în cei 50 de ani în care ştiu eu sistemul bancar. Au fost momente de dobânzi cu trei cifre, cu dobânzi sub cinci puncte, aceasta este menirea unui sistem bancar, să atragă disponibilităţi şi să le plaseze. Cu cât o face depinde de piaţa de la momentul respectiv.
