Retrospectiva anului: Măsurile economice din 2017, între speranţă şi deznădejde. Experimentele, reuşitele şi controversele guvernului PSD. Cum îi va primi 2018 pe români?

29 dec 2017 Autori: Gabriel Pecheanu , Mediafax

Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% şi neimpozitarea tranzacţiilor imobiliare cu o valoare mai mică de 450.000 lei sunt câteva dintre măsurile economice adoptate în 2017, printre promisiunile neonorate numărându-se noua lege a pensiilor sau înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii.

În cursul anului 2017, Executivul susţinut de PNL şi ALDE a aprobat unele măsuri economice anunţate în campania electorală de liderii social-democraţi. Astfel, a fost redus impozitul pe venit de la 16% la 10% pentru salarii, activităţi independente, dobânzi, chirii, arendă şi investiţii. Vârful de lance al opoziţiei faţă de modificarea Codului fiscal prin care impozitul pe venitul salarial ar urma să scadă de la 16% la 10% nu este reprezentat de partidele de opoziţie, ci de administraţia locală, în frunte cu primarii, care provin din sânul partidului de guvernământ. Explicaţia este simplă: administraţia locală va fi cea mai afectată de reducerea de taxă, în condiţiile în care 71% din impozitul pe venitul salarial se face venit la administraţia locală. O reducere de la 16% la 10% a impozitului pe salarii presupune, fără calcule sofisticate, cel puţin într-o primă etapă, o reducere cu peste o treime a veniturilor statului din impozitul pe venitul salarial. Deci, o reducere proporţională a veniturilor bugetului local. În replică, Liviu Dragnea a dat asigurări că administraţiile locale nu vor avea în 2018 venituri mici decât în 2017.

De asemenea, tot controversată a fost şi instituirea plăţii defalcate a taxei pe valoarea adăugată, prin care firmele să fie obligate să-şi deschidă un cont separat de TVA, la Trezorerie sau la bănci, din care să nu poată retrage bani, ci doar să primească de la clienţi. Măsura a fost criticată de reprezentanţii mediului de afaceri, se plâng şi de faptul că măsura le va bloca fluxul de numerar şi va creşte birocraţia. De asemenea, parlamentarii Opoziţiei au spus că ordonanţa care instituie plata defalcată a TVA instituie ”un experiment fiscal unic în Europa”.

”Vorbim despre un experiment pentru că alte ţări care mai aplică aşa aplică fie opţional, fie numai pentru companiile de stat. (...) Birocraţia infernală pe care o va reprezenta acest TVA split este un lucru la care noi vom supune economia României şi este un lucru negativ. Noi considerăm că deja birocraţia este înfiorătoare pentru mediul privat din România, IMM-urile trebuie să se conformeze la un număr de reglementări fiscale foarte mare şi în continuă schimbare. (...) Vă rugăm să nu votaţi această lege, să punem un capăt la ceea ce s-a numit ţopăială fiscală", a afirmat deputatul USR Claudiu Năsui. La rândul său, deputatul PNL Bogdan Huţucă a spus că această ordonanţă este "cea mai mare aberaţie". "Astăzi supunem aprobării cea mai mare aberaţie de la taxa pe stâlp. (...) Această măsură nu are decât două cauze principale. Una o reprezintă incapacitatea acestui guvern de a gestiona TVA şi transferă povara administrativă în curtea companiilor. A doua o reprezintă eşecul politicilor fiscal-bugetare în România şi nevoia disperată după resurse, fără a ţine cont de consecinţe. În acest context, PNL nu poate vota decât într-un fel: împotrivă", a apreciat Bogdan Huţucă.

Printre măsurile economice specific mediului de afaceri se mai regăsesc neimpozitarea profitului în primii 10 ani de funcţionare pentru firmele de cercetare-dezvoltare şi impozit de 1% pentru microîntreprinderi şi creşterea plafonului pentru încadrarea în această categorie la 500.000 euro cifră de afaceri. De asemenea, alte măsuri se referă la eliminarea impozitului pe venit pentru angajaţii sezonieri menţinuţi în câmpul muncii tot restul anului, laprecum şi la creşterea pragului de venit de la 750 lei la 900 lei/lună pentru accesul pensionarilor la Programul de compensare cu 90% a preţului de referinţă la medicamente.

Guvernul nu va majora pensia minimă garantată la 640 de lei de la 1 ianuarie 2018, ci de la 1 iulie 2018, iar procentul de plată către Pilonul 2 de pensii va fi redus de la 5,1 la 3,7%, dar fără a fi afectată valoarea nominală din prezent.

Salariul minim a fost majorat de la 1.250 lei la 1.450 lei începând cu 1 februarie 2017. Începând cu 1 ianuarie 2018 salariul minim va creşte la 1.900 de lei, însă începând cu anul viitor, salariul brut va include în întregime CAS şi CASS, care sunt împărţite în prezent între angajat şi angajator. Acest fapt va conduce la o creştere a salariului brut, fără ca salariul net să înregistreze, neapărat, aceeaşi evoluţie.

Eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 lei este o altă măsură adoptată în cursul anului. Măsura este, totuşi, incompletă, deoarece în programul de guvernare anunţat iniţial de PSD preciza că impozitul pe venit ar urma să scadă de la 16 % (2016) la 0 % la 1 ianuarie 2018 pentru salariaţii care au maximum 2.000 de lei brut pe lună şi de la 16 % la 10 % (2018) pentru cei cu un salariu brut lunar de peste 2.000 lei.

O altă măsură anunţată în campania electorală, dar neonorată nici în prezent, deşi termenul limită pentru intrarea în vigoare era 1 octombrie 2017, a fost Legea pensiilor. Anunţul amânării a fost făcut de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a precizat, pe 18 octombrie 2017, că prevederile Legii pensiilor nu vor fi incluse în bugetul de stat pe 2018. Întrebat dacă a fost PSD nerealist în campanie atunci când a propus termenul de 1 octombrie pentru finalizarea Legii pensiilor şi depunerea sa în Parlament, Dragnea a răspuns: „Nu este vorba despre nereliasm, este vorba, dimpotrivă, de o abordare pragmatică. La vremea la care noi am discutat despre acest lucru, o spunem cu sinceritate, niciunul dintre noi nu ştia, nu avea dimensiunea grozăviei din interiorul sistemului de pensii din România”.

La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu, întrebat cum s-a ajuns în cadrul coaliţiei de guvernare, la decizia privind amânarea legii pensiilor, a răspuns: „Cu grijă”.

„Am să vă spun ceea ce ştiu de la Ministerul Muncii. Legea este extrem de complicată, de stufoasă, şi măsurile care trebuiesc avute în vedere sunt de o amplitudine fără precedent. Adică sunt milioane de dosare care trebuiesc analizate pentru a evalua impactul acestei legi”, a susţinut el.

Nici Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii nu a fost încă înfiinţat. Potrivit programului de guvernare, fondul trebuie alcătuit, în principal, din banii companiilor de stat profitabile, iar valoarea va depăşi 10 miliarde euro la orizontul anului 2020. Fondul va folosi veniturile din dividende ale acestor companii, dar va strânge fonduri şi din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante precum case de odihnă şi hoteluri.

”Fondul suveran nu este singura prioritate, dar este o prioritate majoră. Codul administrativ este un document mare, este o lege importantă, este a doua prioritate legislativă, pentru că este o parte din reforma statului. Legea parteneriatului public-privat, după ce vine de la Guvern, să vedem dacă mai trebuie completată sau îmbunătăţită şi sunt celelalte legi pe care le vom stabili. Şi 2018 va fi un an plin din punct de vedere legislativ”, a spus pe 22 decembrie 2017, Dragnea, întrebat în legătură cu priorităţile legislative ale anului 2018.

 
Cuvinte cheie:
RETROSPECTIVĂ
, MĂSURI ECONOMICE
,
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide