Spread-ul de dobândă, diferenţa între dobânda la titlurile de stat pe termen lung şi cea la titlurile pe termen scurt, a ajuns săptămâna trecută la 2,8 puncte procentuale, maximul din ianuarie 2014, ceea ce creează premise pozitive pentru economie.
„Dinamica indicatorilor macroeconomici, ştirile din Grecia şi percepţia de risc politic pe plan intern au determinat majorarea ratei de dobândă la titluri de stat la zece în a doua săptămână din iunie“, scrie într-un raport al Băncii Transilvania, semnat de Andrei Rădulescu, senior economist al băncii.
Ratele de dobândă oscilează pe piaţa secundară în funcţie de cerere şi de ofertă. Dobânda la titlurile de stat la zece ani reflectă aşteptările pieţei privind creşterea economică şi inflaţia pe termen lung. O poziţie ascendentă a curbei randamentului, respectiv spread în creştere, înseamnă premise pozitive pentru economie, în timp ce o poziţie descendentă a curbei randamentelor, spread în scădere, înseamnă premise nefavorabile pentru econonomie.
Rădulescu spune că printre aspectele macroeconomice care ar putea influenţa evoluţia pieţei interne a titlurilor de stat în ultima săptămâna din această lună sunt ştirile privind relaţia dintre Grecia şi creditorii săi, dinamica comenzilor bunurilor de capital, a încrederii consumatorilor, veniturilor, cheltuielilor şi inflaţiei în SUA.
„Evoluţia industriei, serviciilor şi indicatorilor monetari şi de credit din zona euro, dar şi a climatului de afaceri din Germania, dinamica indicatorilor monetari şi de credit pe plan intern.”
Finanţele au împrumutat luni 300 de milioane de lei prin emiterea de obligaţiuni de stat cu scadenţa în iunie 2020 la un randament mediu de 3% pe an, în creştere cu o treime de punct procentual faţă de cel de la precedenta licitaţie cu astfel de titluri.
Pentru ultima săptămâna din iunie, statul a programat două licitaţii cu titluri de stat, de 345 mil. lei fiecare cu scadenţă în iunie 2017, respectiv aprilie 2014.
